Liberalii s-au reunit, vineri, la Palatul Parlamentului, în cadrul unui congres care s-a dorit a fi unul extraordinar. Potrivit scopului anunţat anterior, congresul a avut menirea de a stabili, printre altele, reperele principale ale obiectivelor politice ale PNL după aderarea României la UE, noul statut şi noua conducere a partidului. Printre temele “atacate” de liberali s-au aflat şi trădarea celor care destabilizează partidul, aşezarea partidului pe locul pe care îl merită, planurile de viitor, dar şi avertismente şi discursuri anti-Băsescu. Agenda de lucru a fost lungă, însă ea nu a reuşit să capteze atenţia tuturor liberalilor. Treptat, treptat, congresul şi-a pierdut din forţă. Nici nu începuseră bine lucrările, că au şi apărut cîţiva "nemulţumiţi" care au criticat "organizarea proastă" a acestuia. Ulterior, în timp ce preşedintele PNL Călin Popescu Tăriceanu îşi ţinea unul dintre discursuri, foarte mulţi liberali se aflau pe holuri, căutînd… ceva de mîncare. Unii dintre ei strigau, la un moment dat, că ar trebui să se plece acasă. La eveniment au participat peste 1.300 de delegaţi. În cadrul lucrărilor s-a constatat că, deşi Stolojan nu a fost prezent fizic, lucru de care se temea echipa Tăriceanu, liderul PLD a fost prezent în discursurile liberale. La sfîrşitul anului trecut, cînd au aflat că Stolojan şi platformiştii lui ar putea participa la congres, liberalii “au luat foc”. În acele zile, liderul PNL le-a dat voie să participe, însă cu condiţia ca aceştia să revină în partid, lucru inacceptabil pentru disidenţi, în condiţiile în care Tăriceanu se afla încă la cîrma PNL. A urmat acuzaţiile la adresa conducerii, schimburi de replici, excluderile şi anunţarea înfiinţării PLD. Poate de aceea, în discursul său, Tăriceanu i-a ameninţat pe aceia care se vor “atinge” de PNL că se vor afla în război cu el.

Tăriceanu vrea în continuare Alianţă cu PD

Tăriceanu i-a acuzat pe Stolojan şi Stoica că au încercat, în ultimii doi ani, să impună o dictatură a minorităţii în cadrul PNL, respectiv să „ucidă” democraţia internă din partid. El a arătat că „grupul autobotezat disident de către Valeriu Stoica” a vrut ca liberalilor să le fie ruşine că au condus ţara bine: „De aceea le-am adresat oficial invitaţia de a participa la acest Congres, pentru a-şi prezenta opiniile în faţa tuturor liberalilor. Faptul că au refuzat este şi o dovadă că opiniile lor nu erau fundamentate pe argumente raţionale solide, ci doar pe ambiţii personale. Lipsa lor este o dovadă de laşitate”. Tăriceanu a susţinut că nu a fost invitată la lucrările Congresului nicio altă formaţiune politică din România pentru că nu s-a urmărit ca reprezentanţii acestora să fie obligaţi să aibă discursuri de convenienţă. El s-a referit şi la tensiunile PNL-PD: "Acestea nu contează atît timp cît nu generează haos politic şi nu împiedică realizarea obiectivelor de guvernare, respectiv nu fac atingere intereselor României, ceea ce nu a fost cazul". Premierul a mai accentuat faptul că PNL deţine posturi cheie în Guvern şi că duce greul guvernării... (Se pare că Tăriceanu a învăţat lecţia autoslăvitului de la... Boc!) El a precizat că, dacă ar analiza relaţia dintre PNL şi PD, nu ar vrea să arate cu degetul către cei care se fac vinovaţi pentru menţinerea, în multe rînduri, a unei culturi de conflict şi pseudo-conflict. El i-a asigurat pe delegaţii la Congres că se va "bate" pentru a-i convinge pe aliaţii de la PD că "soarta ţării este mai importantă decît calculul politic mărunt". Liderul liberal a vorbit şi despre momentul demisiei retrase din funcţia de premier, în iulie 2005: "Din capul locului am ştiut că-mi pun în pericol viitorul carierei politice. Nu puteam fi de acord cu o aventură electorală doar de dragul orgoliilor unuia sau altuia". De asemenea, el şi-a exprimat convingerea că, dacă ar fi fost declanşate alegerile anticipate în acel moment, integrarea României în UE ar fi fost amînată.

Premierul Tăriceanu nu a scăpat prilejul de a-l ataca pe Băsescu. El a afirmat, în discursul de susţinere a candidaturii sale pentru şefia PNL, că în ultimii ani a încercat să aibă o relaţie instituţională corectă cu preşedintele Băsescu, admiţînd totodată că îl desparte de acesta "ierarhia priorităţilor în politică". Potrivit lui Tăriceanu, pe primul loc în agenda lui Băsescu se află "grija de a rămîne sus în sondajele de opinie", în timp ce interesul său ar fi binele cetăţenilor. Sfidarea cea mai importantă s-a consumat atunci cînd premierul a ameninţat că parlamentarii PNL vor depune legile siguranţei ca proiecte proprii în Parlament, în cazul în care acestea nu sînt adoptate într-un termen pe care l-a considerat rezonabil şi în condiţiile în care pachetul invocat se află la CSAT. Premierul a punctat o critică voalată şi în ceea ce priveşte chestiunea condamnării comunismului, subiect lansat de liberali şi finalizat de şeful statului prin Raportul Tismăneanu. El a spus că "nu e totul să condamni comunismul". Preşedintele PNL a mai adăugat că acei liberali care au părăsit partidul şi "participă la o manevră politică josnică" sînt oricînd bineveniţi înapoi în partid, subliniind că mesajul nu e valabil şi pentru "păpuşarii disidenţilor": "Deşi le place să se bată cu pumnul în piept că sînt liberali, cei pe care i-am crezut colegii noştri nu au făcut altceva decît să încerce dinamitarea partidului".

Congresul PNL a aprobat modificări la Statut

Cei peste 1.000 de delegaţi la Congresul PNL au validat, în cadrul lucrărilor, modificările la Statut, dintre care cea mai importantă este cea privind introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Biroului Politic Central, fiind înregistrate doar 26 de voturi "împotrivă" şi 13 abţineri. În cursa pentru şefia PNL a mai vrut să intre un candidat, vicepreşedintele PNL Tulcea, Gheorghe Ţurlică, însă candidatura acestuia a fost respinsă pe motiv expirase termenul. "Ceea ce mă face să candidez sînt sondajele de opinie din ultima vreme. Fac şi eu parte, ca şi dvs, dintr-o mare masă de manevră", a susţinut Ţurlică de la microfonul Congresului PNL, după care Quintus a solicitat să i se oprească microfonul. În urma acestui incident, Tăriceanu a rămas singurul candidat la funcţia de preşedinte PNL. La ora închiderii ediţiei, lucrările Congresului continuau.