Colectarea, reciclarea şi tratarea deşeurilor trebuie să devină o prioritate atît pentru administraţiile locale, cît şi pentru cetăţeni, pentru că se regăseşte pe lista angajamentelor asumate de România faţă de UE. În acest moment, în ţara noastră există deja cadrul legal pentru gestionarea deşeurilor, iar delimitarea clară a responsabilităţilor şi obligaţiilor autorităţilor locale s-a realizat. Conform normelor legale aflate în vigoare, autorităţile locale trebuie să asigure, etapizat, colectarea selectivă a deşeurilor. În plus, la nivelul fiecărei comunităţi trebuie să existe un serviciu de salubrizare organizat. În aceste condiţii, următorul pas îl reprezintă demararea unei campanii de informare şi educare a populaţiei şi agenţilor economici cu privire la impactul deşeurilor asupra mediului. În acest moment există 1,7 miliarde de euro provenite din fonduri europene care au ca destinaţie gestionarea deşeurilor. Aceşti bani sînt folosiţi şi pentru experimentarea mai multor proiecte pilot, care vizează etapa de informare a populaţiei. Următoare etapă, 2007 - 2017, este perioada în care extinderea colectării selective trebuie să se realizeze la nivel naţional, în intervalul 2017 – 2022, urmînd să se realizeze implementarea colectării selective în zonele mai dificile, cum ar fi mediul rural dispersat şi zonele montane.

În prezent, există 24 de proiecte de colectare selectivă a deşeurilor implementate la nivel naţional. Ultimele statistici arată că, în 2004, în România au fost generate aprox. 360 de milioane de tone de deşeuri, din care 99,4% reprezintă deşeuri nepericuloase şi 0,6% deşeuri periculoase. Cel mai mare impact asupra populaţiei îl au deşeurile municipale care, în urmă cu doi ani, au reprezentat 380 de kg pe cap de locuitor. Potrivit Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, se estimează o rată medie de creştere a cantităţilor de deşeuri municipale de 0,8%, pînă în anul 2013. În ceea ce priveşte serviciile de salubritate, aceleaşi statistici arată că, în zona urbană, acestea acoperă aproape în întregime necesităţile populaţiei, în timp ce, în mediul rural, în 2004, doar 6,5% din populaţie beneficia de asemenea servicii. Depozitele cu deşeuri urbane şi rurale care nu corespund cerinţelor în vigoare vor fi închise cel tîrziu în 2017.

Reţea de sortare-balotare a deşeurilor reciclabile, la Constanţa

În Constanţa, MM Recycling SRL este una dintre societăţile care are ca obiect principal de activitate sortarea deşeurilor reciclabile şi balotarea acestora. Societatea este dotată cu o instalaţie de sortare a deşeurilor, precum şi cu o instalaţie de reciclat plasticul PET post consum în fulgi. Capacitatea de lucru a staţiei de sortare a deşeurilor este de 200 tone deşeuri municipale/zi, iar cea a instalaţiei de reciclare plastic PET este de 7 tone/zi. Prin procesul de sortare se realizează scoaterea din masa de deşeuri urbane a următoarelor tipuri de deşeuri reciclabile: deşeuri de carton, de materiale feroase (99% cutii de conserve), deşeuri de materiale neferoase (99% doze de aluminiu) şi mase plastice. MM Recycling valorifică fulgi de PET obţinuţi din ambalajele PET post consum care sînt reciclate prin instalaţia de reciclare care se alimentează cu o bandă transportoare aducînd ambalajele PET Post Consum în maşina de tocat cu prespălare, fulgii rezultaţi urmînd să intre în trei etape succesive de spălare şi uscare pentru ca, în final, printr-un sistem de transport cu ciclon să fie stocaţi în ambalajele de tip BigBag de standard internaţional, în vederea expedierii către valorificatori din domeniul textilelor. În acelaşi timp, societatea de colectarea selectivă a deşeurilor valorifică şi granule LDPE care sînt obţinute din deşeurile de ambalaje LDPE reciclate printr-o instalaţie ecologică de înaltă tehnologie cu o capacitate de lucru de 10 t/zi care sînt de asemenea ambalate în BigBag-uri în vederea expedierii către valorificatori.