De-a lungul timpului, marii artişti plastici români au pictat portrete de copii, abordînd în acelaşi timp şi teme legate de copilărie. Unul dintre cele mai elocvente exemple îl reprezintă Nicolae Tonitza, cel supranumit chiar pictorul copiilor. Tonitza a început să abordeze această temă odată cu naşterea celor trei copii ai săi, două fete şi un băiat, Irina, Catrina şi Petcu, pe care i-a portretizat încă din faşă. În patrimoniul Muzeului de Artă din Constanţa se află două portrete deosebite, realizate de plastician în ulei pe pînză. "Portretele de copii pictate de Nicolae Tonitza sînt minunate. Copilul este ilustrat cu un chip destins, cu ochii mari şi negri ca nişte tăciuni, privind către oameni şi către lume, cu o seriozitate care este foarte agreabilă pe chipul acestuia", a explicat directorul Muzeului de Artă, dr. Doina Păuleanu.

Unul dintre cele mai cunoscute tablouri pictate pe această temă şi care, de multe ori, a fost capul de afiş al expoziţiilor naţionale şi internaţionale este tabloul intitulat "Cap de fetiţă". Lucrarea ilustrează un chip angelic, de o inocenţă tulburătoare. La frumuseţea tabloului contribuie şi fundalul decorativ care a fost realizat într-o armonie cromatică cu portretul fetiţei. De asemenea, patrimoniul Muzeului de Artă cuprinde şi foarte multe desene şi schiţe cu portrete de copii, realizate de Nicolae Tonitza. Aceste schiţe ilustrează, în special, portretele copiilor turci şi tătari de la Balcic, pe care artistul i-a pictat în vestimentaţia lor specifică. "Multe dintre fetiţele de la Balcic, pictate de Nicolae Tonitza, poartă basmale pe cap, dar păstrează frumuseţea de expresie şi acea candoare specifică lui Tonitza", a precizat criticul de artă Doina Păuleanu.