Aproximativ jumătate dintre genele care influenţează cât de bine poate citi un copil joacă un rol şi în capacitatea de învăţare a matematicii, susţin oameni de ştiinţă de la University College London (UCL), într-un studiu privind baza genetică a capacităţilor cognitive. Studiul a folosit şi date dintr-o cercetare asupra gemenilor, realizată de Robert Plomin de la King's College din Londra, pentru a analiza influenţa genetică asupra citirii şi performanţelor la matematică la copiii de 12 ani din aproape 2.800 de familii britanice. Gemenii şi copiii fără legătură genetică între ei au fost testaţi în privinţa fluenţei şi înţelegerii lecturii şi au răspuns la întrebări matematice din programa şcolară naţională din Marea Britanie. Asocierea rezultatelor acestor teste cu analiza ADN a arătat o suprapunere substanţială a variaţiilor genetice care influenţează învăţarea matematicii şi lectura. „Am abordat această problemă în două moduri - prin compararea similitudinilor a mii de gemeni şi prin măsurarea a milioane de mici diferenţe din ADN-ul lor. Ambele analize au arătat că diferenţele genetice similare influenţează capacităţile de a citi şi învăţa matematica. Cu toate acestea, este clar şi cât de importantă este experienţa noastră de viaţă pentru a deveni mai buni într-un moment sau altul. Această interacţiune complexă între ceea ce ne este dat şi ceea ce asimilăm ne face să fim ceea ce suntem”, a explicat Oliver Davis, de la University College din Londra.

La rândul său, profesorul Robert Plomin, de la King's College din Londra, a explicat că studiul nu indică gene specifice legate de alfabetizare şi de aritmetică, ci mai degrabă sugerează că influenţa genetică asupra unor trăsături complexe, precum abilităţile sau dificultăţile de învăţare, este dată de o multitudine de gene cu efecte foarte mici. Tulburările de învăţare, cum ar fi dislexia, pentru citit, şi discalculia, pentru matematică, afectează peste 10% din populaţia ţărilor anglofone. „Chiar dacă există o puternică influenţă genetică, nu înseamnă că nu se poate face nimic atunci când un copil are dificultăţi la învăţat. Trebuie doar mai mult efort din partea părinţilor, a şcolii şi a profesorilor”, a mai adăugat Oliver Davis.

TENTAŢIA TEHNOLOGIEI În era dispozitivelor inteligente, acestea reprezintă cea mai mare tentaţie pentru studenţi în timpul orelor de curs, potrivit unui studiu recent al Universităţii Saarland, din vestul Germaniei. În loc să folosească tabletele sau smartphone-urile pentru a-şi lua notiţe, studenţii navighează pe internet, fiind în permanenţă tentaţi să verifice diverse site-uri sau alte aplicaţii care nu au legătură cu informaţiile de la cursul respectiv. Cercetătorii au verificat la fiecare 30 de secunde ce anume se afla pe ecranul laptopului sau tabletei studenţilor implicaţi în studiu, rezultatele arătând că, în 40% din situaţii, aceştia desfăşurau activităţi fără legătură cu tema cursului, iar în aproape 12% din cazuri, verificau din când în când şi materialele de studiu. Doar 18% dintre studenţi urmăreau cursul şi luau notiţe folosind tabletele sau laptopurile. În pofida acestor rezultate, interzicerea dispozitivelor mobile la cursuri nu este o soluţie, apreciază Vera Gehlen-Baum, care a făcut parte din echipa de cercetare. Unii cercetătorii au adus în discuţie posibilitatea valorificării la cursuri a dispozitivelor inteligente, implicând studenţii să răspundă la întrebări legate de tematica cursului folosindu-şi telefoanele mobile sau tabletele.