Decizia Alianţei Nord-Atlantice de a suplimenta capacităţile militare în Europa de Est, inclusiv în România, transformă unele ţări în "linii de front" militar şi riscă să afecteze echilibrul strategic european, avertizează Rusia, ameninţând că va lua măsuri simetrice.

Suplimentarea capacităţilor militare NATO "comportă riscuri evidente pentru securitatea europeană şi mai ales pentru Tratatul Rusia-NATO, care include clauze pentru limitarea capabilităţilor militare. Începând de la summitul NATO din Ţara Galilor (desfăşurat în 2014 - n.red.), toate reuniunile ministeriale NATO s-au desfăşurat, în mod stereotipic şi regretabil, fără semnale pozitive pentru relaţia Alianţei cu Rusia. În pofida deschiderii noastre spre dialog, NATO se concentrează de fapt în principal pe politici de izolare a Rusiei din punct de vedere militar. Această atitudine tinde să devină una de termen lung", afirmă Aleksander Gruşko, ambasadorul rus la Alianţa Nord-Atlantică.

"Specialiştii militari NATO implementează deciziile luate la summitul de la Varşovia, punând în practică schemele de confruntare militară (...) în zone aflate la frontierele Rusiei. Astfel, prin consolidarea aşa-numitului flanc estic al Alianţei, sunt create contingente multinaţionale consolidate la nivel de batalion care vor fi desfăşurate în ţările baltice şi în Polonia la începutul anului 2017. În plus, trimit o forţă în format de brigadă în România şi au opţiuni concrete pentru o prezenţă NATO în Marea Neagră", a remarcat Gruşko, citat de site-ul agenţiei Tass.

"În timp ce sperie publicul în legătură cu mobilizarea navelor militare ruse în ape internaţionale în drumul spre Marea Mediterană pentru efectuarea unei misiuni antiteroriste, Alianţa Nord-Atlantică şi Statele Unite continuă să folosească activ platforme multifuncţionale de luptă care au un amplu potenţial ofensiv antirachetă în zona Mării Negre. (...) În regiunile est-europene sunt acumulate echipamente militare grele, este modernizată infrastructura pentru a fi aduse unităţi militare mari, sunt efectuate nenumărate exerciţii militare terestre, maritime şi aeriene de-a lungul frontierelor Rusiei", a adăugat Gruşko.

"Evocând «proporţionalitatea» şi «caracterul defensiv» al măsurilor colective, liderii NATO preferă să nu menţioneze eforturile pe care statele membre le efectuează la nivel naţional în plus faţă de aceste măsuri. Dar, printre altele, o brigadă americană de tancuri va fi mobilizată prin rotaţie în Europa de Est. În plus, ţări care s-au declarat singure «linii de front» îşi suplimentează capabilităţile militare", subliniază oficialul rus.

"Alianţa Nord-Atlantică nu poate înţelege că aceste măsuri nu vor rămâne fără răspuns din partea Rusiei. Astfel că apare următoarea întrebare: ce urmează? Un nou val de speculaţii NATO despre «ameninţarea rusă» şi o altă spirală a înarmării? Noi credem că este un drum care nu duce nicăieri", a atras atenţia Gruşko.

Miniştrii Apărării din statele membre NATO au stabilit miercuri şi joi măsuri de suplimentare a capacităţilor militare în România, Polonia, ţările baltice şi în zona Mării Negre.

Cel puţin şapte state NATO vor contribui cu trupe şi echipamente la efectivele Alianţei Nord-Atlantice din România, în timp ce militari români vor fi trimişi în Polonia, anunţă secretarul general Jens Stoltenberg. "Am discutat despre progresele în demersul de consolidare a prezenţei NATO în regiunea Mării Negre, în cadrul unei brigăzi multinaţionale terestre comandată de România. De asemenea, lucrăm la măsuri de tip aerian şi maritim. Sunt bucuros să confirm că numeroase naţiuni au exprimat voinţa de a contribui la prezenţa în regiunea Mării Negre, la nivel terestru, maritim şi aerian. Este vorba de Canada, Germania, Olanda, Polonia, Turcia şi Statele Unite. Alţi aliaţi analizează modalităţi de a contribui", a declarat Jens Stoltenberg, secretarul general NATO, după reuniunea miniştrilor Apărării desfăşurată la Bruxelles.

Conform unui comunicat al Ministerului britanic al Apărării difuzat în contextul reuniunii NATO de la Bruxelles, "Marea Britanie va trimite avioane militare multirol Eurofighter Typhoon pentru misiuni de patrulare aeriană pe flancul sud-estic al NATO, în scopul garantării securităţii aliaţilor din zona Mării Negre". "Avioanele vor fi detaşate de la unitatea Coningsby, aparţinând Forţelor Aeriene Regale, la Baza aeriană Mihail Kogălniceanu, România, cel mult patru luni, în anul 2017", precizează instituţia.

"România şi Marea Britanie se vor alătura batalionului comandat de SUA din Polonia", a precizat Stoltenberg. La rândul său, ministrul britanic al Apărării, Michael Fallon, a anunţat că Marea Britanie va contribui cu 800 de militari la un batalion NATO din Estonia.

Măsurile adoptate miercuri şi joi sunt rezultatul deciziei luate în iulie de Alianţa Nord-Atlantică în sensul consolidării a prezenţei militare în Europa de Est, prin desfăşurarea a mii de militari în România, Polonia şi în ţările baltice.

Miercuri, în cadrul reuniunii miniştrilor Apărării din ţările membre NATO, Statele Unite s-au angajat să trimită trupe suplimentare, tancuri şi sisteme de artilerie în Polonia. Germania, Canada şi alte ţări NATO au promis că vor contribui la batalioanele NATO din Europa de Est.

În paralel, două nave militare ruse echipate cu rachete de croazieră au fost trimise în Marea Baltică, în largul Suediei şi Danemarcei.

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a reiterat că cei 4.000 de militari suplimentari din ţările baltice şi Polonia sunt o reacţie moderată la decizia Rusiei de a menţine circa 330.000 de militari în apropierea Moscovei, pe flancul vestic al Rusiei şi relativ în apropierea frontierelor Alianţei Nord-Atlantice. "Doar luna aceasta, Rusia a montat sisteme de rachete Iskander, care pot transporta focoase nucleare, în enclava Kaliningrad; în plus, Moscova a suspendat acordul cu Statele Unite privind procesarea plutoniului de uz militar", a afirmat Stoltenberg, acuzând din nou Rusia de susţinerea insurgenţilor separatişti din estul Ucrainei.

Planul NATO este de a crea patru grupuri de luptă cu efective totale de 4.000 de militari, susţinuţi de o forţă de reacţie rapidă formată din 40.000 de persoane. Cele patru batalioane NATO vor fi comandate de SUA, Germania, Marea Britanie şi Canada, fiind staţionate în Polonia, Lituania, Estonia şi Letonia. Canada s-a angajat să trimită 450 de militari în Letonia, iar Italia va contribui cu 140 de militari. Între 400 şi 600 de militari germani vor ajunge în Lituania, alături de personal din Olanda, Norvegia, Belgia, Croaţia şi Luxemburg. "Aceste contribuţii vor fi o demonstraţie clară a relaţiilor transatlantice strânse", a argumentat Jens Stoltenberg.

Alianţa Nord-Atlantică a aprobat în iulie planul de consolidare a prezenţei militare în Europa de Est, prin desfăşurarea a mii de militari în Polonia şi în ţările baltice. O structură multinaţională NATO ar urma să fie staţionată în România. În plus, Alianţa a preluat controlul asupra sistemului antirachetă, care include nave americane dotate cu sisteme antibalistice în largul Spaniei, un radar în Turcia şi elementele de interceptare din România.

Rusia a avertizat în mai multe rânduri că este "extrem de preocupată" de instalarea sistemelor antibalistice NATO în România şi Polonia, afirmând că sunt interzise prin Tratatul privind Forţele nucleare intermediare (INF) şi avertizând că va lua măsuri pentru a se apăra.