Curtea de Apel Constanţa a respins, ieri, ca nefondat, recursul declarat de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Constanţa împotriva deciziei Tribunalului Constanţa de a nu-i aresta preventiv pe subofiţerul Daniel-Ştefan Scarlat şi pe complicele acestuia, Teodor-Sorin Tănase, ambii din Constanţa, acuzaţi de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, fals intelectual, complicitate la punere în circulaţie a unor numere de înmatriculare false. În plus, Tănase este acuzat de instigare la toate aceste infracţiuni. Procurorul DIICOT a cerut, ieri, în sala de şedinţă, arestarea celor doi întrucât faptele comise de ei sunt foarte grave, datează din 2006 şi au fost stopate abia acum, odată cu descoperirea tuturor persoanelor care desfăşurau activităţi infracţionale. Procurorul DIICOT a susţinut că Scarlat a profitat de faptul că era poliţist şi şeful atelierului unde se fabricau plăcuţele de înmatriculare şi s-a folosit de logistica acestui atelier ca să fabrice plăcuţele respective, în special în perioada mai-septembrie 2009. Anchetatorii au stabilit că acest grup era bine închegat şi fiecare îşi avea rolul lui bine definit. În vreme ce Cristian Doru Moga, de 35 ani, Claudiu Gheorghiu, de 35 ani şi încă un amic de-al lor, toţi din Constanţa, se ocupau cu racolarea persoanelor care aveau nevoie de plăcuţe de înmatriculare false, alţi doi, Bogdan Petrescu şi Leonid Aurel Manea, erau cei care falsificau actele de înmatriculare a maşinilor. Legătura acestora cu Scarlat era Tănase, care îi ajuta să intre în contact cu subofiţerul. „Instanţa de fond care a respins propunerea de arestare preventivă a aprecit greşit că Scarlat nu şi-a asumat un rol în cadrul grupului infracţional şi că nu ştia ce face Tănase, cu care interacţiona accidental... Scarlat lucra de 14 ani în domeniu şi cunoştea foarte bine procedura şi legislaţia, aşa că este imposibil să nu ştie că toate actele sunt false şi că Tănase îi dădea comenzi clandestine!”, a afirmat procurorul DIICOT în faţa instanţiei de recurs. Reprezentantul Ministerului Public a adăugat că există indicii temeinice că Scarlat sprijinea activitatea grupului infracţional din care făcea parte, iar din convorbirile telefonice înregistrate a reieşit „caracterul clandestin şi conspirativ al activităţii acestui grup”.

Anchetatorii au stabilit că membrii grupului primeau bani pentru ceea ce făceau, reuşind să descopere un cumpărător din Tulcea care a dat 700 de euro pentru un set de plăcuţe de înmatriculare false. Gruparea era urmărită de oamenii legii din 2006, an în care au fost descoperite 147 de astfel de plăcuţe, însă falsificatorii au fost găsiţi pe rând, în decursul a trei ani, şi abia în octombrie 2009 au apărut indicii clare despre afacerea derulată de Scarlat şi restul grupului. În ultimul cuvînt, Scarlat a ţinut să precizeze că, în 2006, era un simplu angajat la Direcţia Generală de Permise şi Înmatriculări Auto Bucureşti şi nu avea acces la logistică. La rândul lui, Tănase a afirmat că nu mai vrea să dea nicio declaraţie „pentru că ce spune domnul procuror mă depăşeşte”. Ei au spus că sunt nevinovaţi şi că nu vor să stea în arest.

Reamintim că alături de cei doi suspecţi pe care instanţa a refuzat să îi aresteze, subofiţerul Daniel-Ştefan Scarlat, şeful atelierului unde se confecţionau plăcuţele false şi angajat al Direcţiei Generale de Permise de Conducere şi Înmatriculări Auto Bucureşti, şi Teodor-Sorin Tănase, administratorul firmei care le comercializa, alte cinci persoane au primit interdicţia de a părăsi localitatea: Erchean Nurla, de 36 ani, din Constanţa, administratorul altei firme de înmatriculări auto, Cristian Doru Moga, de 35 ani, Claudiu Gheorghiu, de 35 ani, din Constanţa, Constantin Sărăcăcianu, din Mihail Kogălniceanu şi Nicuşor Stărică, din Constanţa. Procurorii susţin că, imediat după declanşarea scandalului, mai mulţi oameni au sunat la DIICOT Constanţa pentru a reclama anumite aspecte ce au legătură cu dosarul, aceştia urmând să fie audiaţi de procurori. La sfîrşitul lunii trecute, „mascaţii” au descins la sediul Serviciului Regim Permise şi Înmatricularea Vehiculelor Constanţa, unde au efectuat percheziţii şi au început să verifice întreaga arhivă a instituţiei, din anul 2006 şi până în prezent. Programul cu publicul a fost suspendat, jandarmii care au luat parte la operaţiune postându-se la intrări şi blocând accesul în sediu. Simultan, oamenii legii au efectuat alte 14 percheziţii la domiciliile unor persoane din judeţul Constanţa. Procurorii DIICOT spun că indivizii în casele cărora s-au făcut descinderile falsificau documente şi plăcuţe de înmatriculare pentru maşini furate sau care nu puteau fi înmatriculate, care mai apoi erau înscrise în circulaţie şi vândute, deşi nu îndeplineau condiţiile de înscriere şi omologare prevăzute de Registrul Auto Român.