După condamnarea la moarte a fostului dictator, restricţiile de circulaţie au continuat să fie impuse, luni, atît la Bagdad, cît şi în provinciile Diyala şi Salaheddin, unde Guvernul irakian a instituit de duminică măsuri excepţionale de securitate. Cel mai probabil, restricţiile vor fi ridicate în această dimineaţă. Deşi citirea sentinţei de condamnare de moarte prin spînzurare a determinat ieşirea în stradă a mii de oameni în Sadr City, fieff-ul liderului radical Moqtada al-Sadr, luni, străzile din Bagdad erau pustii, fără pietoni şi maşini. Podurile peste Tigru, de obicei foarte aglomerate, nu erau traversate decît de echipaje de poliţie, la intervale rare. Duminică, autorităţile irakiene au mai decis şi închiderea frontierei cu Iordania, fiind închis postul de frontieră al-Karameh pentru camioane şi maşini. Au fost anulate şi permisiile militarilor.

Sentinţa în procesul fostului dictator nu va fi executată imediat, întrucît condamnările de moarte sînt examinate automat de o curte de apel formată din nouă judecători, ce au timp nelimitat pentru a examina cazurile. Dacă verdictul şi sentinţa sînt menţinute însă, execuţiile trebuie să aibă loc în termen de 30 de zile. Cel mai probabil, executarea fostului dictator va avea loc anul viitor, în închisoare, aşa cum s-a mai întîmplat şi cu alţi criminali pe parcursul acestui an. Pînă atunci însă, va compărea în continuare în faţa tribunalului pentru cel de-al doilea proces ce i-a fost intentat după înlăturarea sa de la putere şi anume pentru genocid împotriva populaţiei kurde. Saddam Hussein a mai fost condamnat la moarte în trecut, in absentia, pentru tentativă de asasinat împotriva premierului irakian de atunci, generalul Abdul Karim Qassim, în 1959.

Opinii diferite

Preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Rene van der Linden, a cerut luni autorităţilor irakiene să nu execute sentinţa pronunţată în procesul lui Saddam Hussein, deoarece aceasta transmite un mesaj periculos întregii regiuni. Şi premierul britanic Tony Blair a anunţat că este împotriva pedepsei cu moartea, indiferent dacă este vorba despre Saddam Hussein sau despre oricare altă persoană. La rîndul său, premierul spaniol, Jose Rodriguez Zapatero, a cerut Statelor Unite şi celorlalţi "protagonişti" ai conflictului din Irak să îşi recunoască greşelile şi să îşi schimbe strategia.

Preşedintele irakian de origine kurdă Jalal Talabani a refuzat să semneze condamnările la moarte, misiune pe care i-a încredinţat-o unuia dintre adjuncţii săi. Din punct de vedere politic, majoritatea liderilor şiiţi din Irak vor spînzurarea lui Saddam Hussein, însă procesul legal ar putea fi îngreunat de o serie de obstacole. În vîrstă de 69 de ani, slăbit ca urmare a grevei foamei, acesta ar putea deceda în închisoare, aşa cum s-a întîmplat cu liderul iugoslav Slobodan Milosevic. Dacă va fi spînzurat, armata americană probabil îl va preda poporului irakian. Cînd fiii lui Saddam, Uday şi Qusay, au fost ucişi de trupele americane în 2003, cadavrele lor au fost filmate şi arătate jurnaliştilor, pentru a convinge poporul irakian de veridicitatea morţii lor. Tribul lui Saddam i-a înmormîntat apoi în satul natal, Awja, îm apropiere de Tikrit, la 175 de kilometri la nord de Bagdad.