Cu toate că trăim într-o epocă a vitezei şi tehnologiei, omului modern îi place să creadă în legende şi în superstiţii, întocmai ca strămoşii săi din comunitatea tradiţională. Este şi cazul „Zilelor Babelor”, care debutează în prima zi a lui Mărţişor, când fetele şi femeile, în special, îşi aleg câte o „babă” pentru a vedea cum „le va merge” tot restul anului.

„Calendaristic, astronomic şi tradiţional, Martie, lună de început de primăvară, reprezintă momentul propice când se pot realiza previziuni ale anului agricol care vine. Funcţia oraculară se extinde adesea şi asupra oamenilor care, prin alegerea uneia din cele 7-12 zile ale „babelor”, puteau să-şi afle caracterul”, a subliniat directorul Muzeului de Artă Populară, dr. Maria Magiru. Potrivit specialistului constănţean, „Zilele Babei” sunt, de regulă, şapte, cifra 12 reprezentând un echivalent al lunilor anului, confirmându-şi valoarea magică prin cele două cupluri de şase zile: şase friguroase, şase călduroase, care marchează o ieşire gradată, rituală din iarnă şi instituirea treptată a primăverii. În această perioadă, zilele sunt foarte schimbătoare, cu ninsoare sau însorite, precum capricioasa Babă Dochia - personaj din panteonul mitologiei româneşti, pe seama căruia circulă o serie de legende - care trebuie să-şi lepede sau scuture cojoacele.

„Există obiceiul de a se alege, de către fete sau femei, câte o zi din „babe” care personifică apoi, după cum e vremea, frumoasă sau urâtă, caracterul moral al aceleia care a ales-o. În Dobrogea se spune că la 1 Martie intră babele care ţin nouă zile. Punându-ne întrebarea de unde vine numărul acestor zile nefaste în tradiţia populară, oamenii de ştiinţă spun că acestea corespund cu echinocţiul, când vremea e foarte variabilă până în perioada în care ziua începe să fie mai mare ca noaptea, iar ţăranii spun „până ce iese căldura din pământ”. Aceste zile corespund cu cele nouă zile din legenda cu Baba Dochia, în care această babă rea şi încăpăţânată a umblat pe vârfurile Carpaţilor cu cele nouă babe ale sale, căutând iarbă să le pască”, a precizat directorul muzeului de etnografie constănţean, dr. Maria Magiru.