Deşi încercăm să scăpăm de milioanele de structuri căpuşă care încarcă şi birocratizează aparatul de stat ce conduce România, Guvernul a adoptat, miercuri, o Ordonanță de Urgență prin care înfiinţează o nouă companie, care să funcţioneze pe lângă CNADNR. Se numeşte Compania Naţională de Investiţii Rutiere S.A. (CNIR), o structură pentru gestionarea infrastructurii rutiere. Desigur, această nouă structură trebuie să aibă şi angajaţi, şi statut, şi maşini, şi toate cele câte sunt trebuitoare unui organism atât de important. Dacă vă întrebaţi de unde bani? Păi, tot din banii noştri...
O altă schimbare foarte importantă este schimbarea denumirii CNADNR în CNAIR - „Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, care va avea ca obiect principal de activitate întreținerea, repararea, administrarea și exploatarea autostrăzilor, drumurilor, variantelor ocolitoare și altor elemente de infrastructură rutieră”. Adică aceeaşi Mărie cu altă pălărie. Pentru această nouă „pălărie”, care presupune siglă, antete, marcă, hârtii, dosare etc., ne întrebăm cine anume va beneficia de noul contract care se va ocupa de „vizualul” acestei „noi” companii. Cu siguranţă vom afla.
Necesitatea acestei noi structuri nu este clară. S-ar părea însă că prea multele proiecte pe care le are CNADNR nu pot fi rezolvate şi atunci e nevoie de CNADNR 2.0., care să încurce puţin situaţia şi să producă gardul peste care cele două companii de stat pot arunca pisica. O ştiţi..., pisica...
După ce, ani buni de zile, CNADNR nu a făcut NIMIC, numele companiei apărând în diverse dosare cu natură penală, acum avem două CNADNR-uri care să facă... NIMIC probabil, dar care acum pot să se fofileze una după cealaltă. Direcţiile de Drumuri Naţionale erau pălării prea mici pentru o Mărie atât de grasă.
Şi, dacă vă întrebaţi ce se întâmplă cu proiectele aflate în implementare la CNADNR, odată ce vor fi finalizate, vor fi transferate către CNIR, care se va ocupa de dezvoltarea infrastructurii de transport rutier „potrivit necesităților de deplasare a cetățenilor și de circulație a mărfurilor în condiții de siguranță, cu atingerea unor timpi de deplasare comparabili cu cei din Uniunea Europeană și asigurarea confortului în trafic'', se arată într-un comunicat de presă al Executivului.
Capitalul social iniţial al CNIR este în valoare de 50.000.000 lei şi este subscris şi integral vărsat în numerar de statul român până la data de 30 noiembrie 2016, în calitate de acţionar unic care îşi exercită drepturile şi îşi îndeplineşte obligaţiile prin Ministerul Transporturilor, în calitate de reprezentant legal al statului român.
Noua companie de investiții poate participa cu capital, în condiţiile legii, la constituirea de societăţi comerciale cu obiect de activitate similar sau conex, împreună cu persoane fizice şi/sau juridice, române şi/sau străine, pentru dezvoltarea proiectelor de infrastructură rutieră. De asemenea, poate înfiinţa sucursale, reprezentanţe, agenţii şi alte asemenea subunităţi în ţară şi în străinătate, inclusiv în parteneriat cu instituţiile financiare internaţionale, pentru dezvoltarea unor proiecte de infrastructură de transport. În ceea ce privește gestionarea proiectelor, CNAIR transferă, în mod etapizat, pe o perioadă de maximum 3 ani, proiectele de infrastructură de transport rutier către CNIR. Proiectele care vor fi transferate sunt modernizarea Centurii Sud Bucureşti, realizarea ring II Centura Sud Bucureşti, realizarea autostrăzii Sibiu - Piteşti, realizarea autostrăzii Târgu Mureş - Târgu Neamţ - Iaşi - Ungheni și realizarea drumului expres Ploieşti - Buzău - Focşani - Bacău - Paşcani.
Până la desfăşurarea efectivă a activităţii CNIR, pot fi asigurate servicii suport de către CNAIR, pe bază de protocol de colaborare încheiat între cele două companii.
Personalul CNIR este angajat pe bază de contract individual de muncă încheiat, conform legii, numai prin concurs.
DE UNDE BANI? DE LA STAT, NORMAL!
Sursele de finanțare ale CNIR sunt fondurile externe nerambursabile (pentru perioadele de programare 2007-2013, 2014-2020 și după 2020), sumele alocate de la bugetul de stat și alte surse legal constituite (împrumuturi publice sau de la instituții financiare internaționale). De asemenea, CNIR încasează lunar de la CNAIR un procent de 15% din valoarea rovinietei încasate, tarifelor de trecere a podurilor precum și din alte venituri rezultate din exploatarea bunurilor proprietate publică pe care le are concesionate, cu excepția veniturilor din concesiunile de spații de servicii și a veniturilor din închirieri.