În urma celor 50 de percheziţii efectuate, luni, de jandarmii şi poliţiştii de frontieră în Constanţa şi Bucureşti, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au început urmărirea penală în dosarul „Containerul” faţă de 30 de persoane pentru infracţiuni de corupţie în legătură cu activităţile de import - export de mărfuri provenite din afara graniţelor UE, desfăşurate prin birourile vamale de pe raza Direcţie Regionale de Accize şi Operaţiuni Vamale (DRAOV) Constanţa. Descinderile i-au vizat pe senatorul PDL Mircea Banias şi pe Laurenţiu Mironescu, secretar general al Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI), pe fostul director al Direcţiei Domenii Portuare din cadrul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime, Eugen Bogatu, dar şi pe şefii vămilor constănţene. În urma probelor adunate la dosar, procurorii DNA au dispus, luni seară, faţă de senatorul Banias, măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara pe un termen de 30 de zile, în sarcina lui fiind reţinute infracţiunile de aderare la un grup infracţional organizat, trafic de influenţă şi instigare la delapidare. În acelaşi dosar, procurorii îl acuză pe Laurenţiu Mironescu de comiterea infracţiunilor de iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup şi trafic de influenţă. Conform anchetatorilor, liderul reţelei, Eugen Bogatu, este suspectat de iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup, cumpărare de influenţă, instigare la dare de mită şi instigare la delapidare. Surse judiciare au declarat că referatul cu propunerea de arestare preventivă în acest caz ar avea peste 450 de pagini, în el regăsindu-se transcrieri ale unor interceptări telefonice şi ambientale obţinute de procurorii anticorupţie în timpul investigaţiilor. Sursele citate mai arată că, în pofida acestor probe, la dosar nu ar exista nicio declaraţie de martor până la acest moment, ci doar declaraţiile celor reţinuţi în dosar. Luni seară, procurorii anticorupţie au dispus reţinerea a 28 de suspecţi pe o perioadă de 24 de ore. Ieri, cei 28 de inculpaţi au fost prezentaţi judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu propunere de arestare preventivă.
VAMEŞI ACUZAŢI. Cea mai grea lovitură a fost dată, însă, în rândul vameşilor constănţeni. Liviu Adrian Durbac, şef al Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea, în prezent şef al Biroului Vamal Târguri şi Expoziţii Bucureşti, şi Liviu Costel Bratu, adjunct al şefului Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea, sunt acuzaţi de iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup. Faţă de Claudiu Constantin Olteanu, adjunct al şefului Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea, s-au reţinut infracţiunile de iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup şi dare de mită în formă continuată. Adrian Milea, şef control fizic containere în cadrul Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea, Ioan Dan Didilescu, inspector vamal în cadrul DJAOV Constanţa, şi Valentin Roşculeţ, lucrător vamal în cadrul Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea, sunt acuzaţi de iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup şi luare de mită în formă continuată. Totodată, în cazul lucrătorului vamal Horia Dan Tudoran, din cadrul Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea, s-a reţinut infracţiunea de iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup şi delapidare. Acestora li se adaugă şeful Direcţiei Regionale pentru Accize şi Operaţiuni Vamale (DRAOV) Constanţa, Sunai Cadîr, acuzat de iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup.
GRUPUL COMISIONARILOR. Singura „victimă“ din rândul poliţiştilor de frontieră este Adrian Sorin Pătraşcu, comandant al Grupului de Nave Constanţa. El este acuzat de luare de mită în formă continuată. Alături de vameşii de la Constanţa a fost reţinut şi Ionuţ Marius Scrioşteanu, şeful Biroului Vamal Slobozia. Acesta este acuzat de iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup şi luare de mită. Următorii pe lista procurorilor DNA sunt Sorin Budăi, comisionar vamal, asociat în cadrul SC Air & Sea Container Shipping SRL, Laurenţiu Catargiu, angajat al SC Lemnking Industry Com SRL, Mihai Culea, asociat la SC Mirand International SRL, Marian Ionuţ Iordănescu, asociat la SC Marinco SRL şi SC Galmondos SRL Constanţa, Corneliu Păun, administrator la SC Flavia Com SRL, Dragoş Iulian Tudoran, asociat la SC Container Clearance Services SRL Constanţa, Aurelian Cătălin Pilcă, administrator al SC Container Clearance Services SRL Constanţa, Valentin Ţiripan, asociat la SC Container Clearance Services SRL şi administrator la SC Alvalexino SRL, Mihai Ciobanu, intermediar vamal, Marin Dodu, intermediar vamal, acţionar la SC Fotbal Club Progresul Bucureşti SA, Amer Ali şi Akram Nasser Abdel Rahman Bani Mustafa, ambii intermediari vamali, Rouchdi Mohamad, cetăţean sirian, intermediar vamal, Qing Zhang, cetăţean chinez, intermediar vamal, Lucian Păun şi cetăţeanul chinez Ning Guo. Faţă de aceştia au fost reţinute infracţiuni ca dare de mită şi complicitate la dare de mită, folosire de acte falsificate, iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat, cumpărare de influenţă, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată. În acelaşi timp, faţă de Ahmad El Haj, cetăţean libanez, intermediar vamal, procurorii au solicitat arestarea preventivă în lipsă.
BAZELE GRUPĂRII. Procurorii DNA susţin că într-o perioadă cuprinsă generic între mai 2010 şi martie 2011, la nivelul autorităţilor vamale şi portuare din municipiul Constanţa s-a constituit un grup infracţional organizat ce are scopul de a controla instituţiile statului român cu atribuţii în activităţile de import -export de mărfuri prin birourile vamale de pe raza DRAOV Constanţa. Anchetatorii spun că cei implicaţi în această reţea acţionau în mod coordonat în scopul facilitării contrabandei cu mărfuri de orice gen din afara graniţelor UE în schimbul unor sume de bani. Procurorii spun că „sumele de bani erau cerute cu o frecvenţă zilnică şi erau cuprinse între 1.000 şi 7.000 de dolari pentru fiecare transport”. În acest fel, bugetul de stat a fost prejudiciat, în unele situaţii, cu sume cuprinse între 232.186,12 lei şi 8.280.932 lei pentru fiecare transport de marfă introdus ilegal. Conform procurorilor, „comisionari vamali, vameşi şi persoane din conducerea Vămii Constanţa Sud Agigea, prin acte materiale având continuitate uneori de la o zi la alta, au sprijinit un grup infracţional organizat, la care au aderat în prealabil, încadrându-se într-o structură determinată cu roluri prestabilite”. În acest mod au fost introduse în România mărfuri contrafăcute, mărfuri interzise la import, mărfuri ce nu sunt însoţite de avizele sau autorizaţiile necesare, mărfuri de altă natură sau în alte cantităţi decât cele declarate în vamă, mărfuri flagrant subevaluate, mărfuri provenind de la societăţi comerciale ori din ţări ce necesită taxarea anti-dumping, fără perceperea acestor taxe şi au fost falsificate documente de achiziţie externă a mărfurilor. Procurorii DNA susţin că au obţinut aceste informaţii din înregistrările ambientale procurate cu ajutorul mai multor microfoane şi microcamere montate în monitoarele şi tastaturile calculatoarelor vameşilor din Portul Constanţa Sud Agigea.
PROMISIUNI DE SENATOR. Anchetatorii susţin că, la 22 octombrie 2010, senatorul Mircea Banias i-ar fi pretins lui Eugen Bogatu să îi ofere mai multe produse provenite din mărfurile confiscate şi aflate în gestiunea Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea. În schimbul acestor bunuri, în cursul anului 2010, Banias i-ar fi promis lui Bogatu că îşi va folosi influenţa deţinută în virtutea funcţiei sale pentru a direcţiona mai multe proiecte economico - administrative. Mai exact, Banias i-ar fi promis lui Bogatu că se va implica personal în blocarea unui proiect de restructurare a autorităţii vamale de pe raza judeţului Constanţa şi a unui ordin ministerial care prevedea obligativitatea scanării tuturor containerelor din Portul Constanţa Sud Agigea, că ar interveni pentru ca o persoană, ce nu era agreată de grupul infracţional, să nu fie numită într-o funcţie de conducere în cadrul Companiei Naţionale Administrarea Porturilor Maritime Constanţa, dar şi că şi-ar folosi influenţa pentru menţinerea în funcţie a unui fost director al Direcţiei Sanitar Veterinare Constanţa. De asemenea, Banias ar fi promis că va interveni pentru protejarea lui Liviu Durbac, şeful Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea.
BANI PENTRU FUNCŢIE. În cazul lui Laurenţiu Mironescu, secretar general al MAI, procurorii au stabilit că, la 3 iunie 2010, în calitate de preşedinte al Organizaţiei Municipale Constanţa a PDL, acesta i-ar fi cerut lui Aurelian Cătălin Pilcă 8.000 lei. Mironescu ar fi urmat să folosească banii pentru a câştiga o funcţie de conducere la nivelul respectivei organizaţii politice. După ce Pilcă ar fi promis că îi va da suma de bani cerută, la data de 5 iunie 2010, cu ocazia alegerilor interne desfăşurate la Organizaţia Municipală Constanţa a PDL, Mironescu a fost ales prim-vicepreşedinte al organizaţiei. În schimbul banilor, Mironescu ar fi urmat să îşi folosească influenţa politică pe lângă factorii decizionali din cadrul Ministerului Transporturilor pentru ca Pilcă să fie numit director în cadrul CNAPMC. În urma cercetărilor efectuate, procurorii au stabilit că liderul acestui grup infracţional este Eugen Bogatu. Anchetatorii au mai stabilit că Bogatu s-ar fi implicat în activitatea de colectare a şpăgilor prin intermediul comisionarilor vamali Dragoş Iulian Tudoran şi Valentin Ţiripan şi ar fi intervenit la Liviu Durbac, şef al Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea, pentru a facilita efectuarea de operaţiuni ilicite de import de mărfuri subevaluate. Conform procurorilor, pe 22 octombrie 2010, Bogatu ar fi ordonat blocarea completă a tuturor mărfurilor importate prin Biroul Vamal Constanţa Sud Agigea pentru a-i determina pe intermediarii vamali Marin Dodu şi Akram Nasser Abdel Rahman Bani Mustafa să îşi achite „taxele” către membrii grupului infracţional.
„SPATELE“ GRUPĂRII. În perioada 2010-2011, Sunai Cadîr, Liviu Durbac şi Liviu Costel Bratu ar fi aderat şi sprijinit grupul infracţional prin folosirea funcţiilor publice deţinute. La rândul său, Claudiu Constantin Olteanu, atât singur, cât şi împreună cu subordonaţii săi, Adrian Milea şi Valentin Roşculeţ, prin intermediul comisionarului Dragoş Iulian Tudoran, ar fi pretins diverse sume de bani de la mai mulţi intermediari vamali şi importatori. Banii ar fi fost ceruţi atât în scopul de a-şi încălca atribuţiile de serviciu, cât şi pentru a permite intrarea în ţară, în mod ilegal, a unor containere cu mărfuri din import. Poliţistul de frontieră Adrian Sorin Pătraşcu, şeful Grupului de Nave Constanţa, este acuzat că, în lunile iunie şi septembrie 2010, a pus la dispoziţia suspecţilor Ning Guo, comerciant chinez, şi Valentin Ţiripan, comisionar vamal, asociat la SC Container Clearance Services SRL, informaţii confidenţiale deţinute în virtutea atribuţiilor de serviciu şi de natură să le protejeze acestora activitatea infracţională. În schimbul acestor servicii, poliţistul de frontieră ar fi primit mărfuri importate din China şi băuturi alcoolice. Ionuţ Marius Scrioşteanu, şef al Biroului Vamal Slobozia, ar fi primit, la data de 16 februarie 2011, de la Dragoş Iulian Tudoran 5.700 de dolari pentru a încheia în mod ilegal şase operaţiuni de tranzit vamal la Biroul Vamal Slobozia.