Carbonul îngheţat din solul arctic, o bombă cu efect întîrziat

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Carbonul îngheţat din solul arctic, o bombă cu efect întîrziat

Monden 26 August 2008 / 00:00 587 accesări

Importantele cantităţi de carbon din solul îngheţat al Arcticii ar putea fi eliberate în atmosferă, sub efectul încălzirii globale, fapt care ar putea accelera acest fenomen, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii americani, publicat în revista “Nature Geoscience”. Cercetătorii ştiau de multă vreme că topirea permafrostului (strat de sol îngheţat permanent) poate conduce la emisii importante de gaze cu efect de seră, însă nu aveau o idee clară despre cantităţile de dioxid de carbon conţinute de solul îngheţat al Arcticii. Pentru a determina acest lucru, o echipă de cercetători americani, coordonată de Chien-Lu Ping, de la Universitatea din Fairbank (Alaska) a studiat o parte mare din regiunile septentrionale ale Americii de Nord, prelevînd eşantioane de sol din 117 locuri diferite, de la cel puţin un metru adîncime. Pînă atunci se efectuaseră în zonă foarte puţine măsurători, toate la o adîncime de doar 40 de centimetri. Numai în America de Nord şi-au dat seama cercetătorii că solul arctic ascunde cantităţi mult mai importante de dioxid de carbon faţă de ce se ştia pînă atunci, de pînă la 60 de ori mai mari decît estimările precedente. Teritoriile din nordul Europei şi al Rusiei conţin, probabil, cantităţi echivalente de dioxid de carbon în solul îngheţat.

Riscul ca permafrostul să se topească este unul real, potrivit experţilor, care sînt de părere că, pînă la sfîrşitul secolului, în zona arctică, o regiune foarte sensibilă la modificările climatice, s-ar putea înregistra o creştere de pînă la 6 grade Celsius. “Eliberarea în atmosferă a unei părţi din acest carbon, sub formă de metan sau dioxid de carbon, ar putea avea un impact semnificativ asupra Terrei”, a indicat Christian Beer, biochimist la Institutul Max Planck din Jena (Germania). Metanul, un alt gaz cu efect de seră, este mai puţin abundent decît dioxidul de carbon, însă poate avea un efect mai important asupra creşterii temperaturilor. Modelele actuale de previziuni climatice, subliniază Christian Beer, nu ţin cont de impactul potenţial al emisiilor de gaze reţinute în solul arctic.



12