Dosarul în care Alexandru Rotariu, un bucureştean de 22 de ani, condamnat de Tribunalul Constanţa la un an şi patru luni de închisoare cu suspendare pentru falsificarea instrumentelor de plată electronice şi efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos, a ajuns la Curtea de Apel Constanţa, care i-a respins apelul declarat împotriva sentinţei. Celălat tînăr acuzat din dosar, bucureşteanul Cătălin Dragomir, de 27 de ani, condamnat la nouă luni de închisoare cu suspendare pentru deţinere de echipamente în vederea falsificării cardurilor, şi-a retras apelul, declarîndu-se mulţumit de pedeaspă. Potrivit rechizitoriului, în luna august 2005, Rotariu Alexandru a fost prins în flagrant de ofiţerii constănţeni de la Crimă Organizată, după ce a extras dintr-un bancomat, cu ajutorul a opt carduri false, suma de 4.500 de lei. La percheziţionarea autoturismului condus de tînăr, poliţiştii au găsit alte şapte cărţi de credit, dintre care cinci contrafăcute. Anchetatorii au stabilit că, cel care a falsificat cardurile este Cătălin Dragomir, la domiciliul acestuia fiind găsite 15 cărţi de credit contrafăcute, un aparat folosit la rescrierea benzilor magnetice şi sistemele de calcul utilizate. Cei doi au fost ajutaţi de un complice, constănţeanul Cristian Iulian Gheorghiu, de 21 de ani, care trimitea pe internet mesaje spam şi obţinea datele clienţilor unor bănci americane. Gheorghiu a fost scos de sub urmărire penală şi a primit o amendă administrativă. Cîteva luni mai tîrziu, în aprilie 2006, Alexandru Rotariu a fost prins din nou în timp ce devaliza un bancomat cu ajutorul a opt carduri false, reuşind astfel să scotă 4.500 de lei. Conform actului de inculpare, Rotariu era însoţit de Alexandru Pîrvu, cei doi fiind surprinşi de poliţişti în timp ce devalizau un bancomat ce aparţine băncii Raiffeisen, amplasat în zona Delfinariu din Constanţa. Asupra lui Rotariu s-au găsit opt carduri false, coduri PIN şi suma de 4.500 lei. Ulterior, Rotariu s-a mai ales cu un dosar penal, fiind trimis în judecată alături de alte 14 persoane, pentru constituire de grup infracţional organizat, fals informatic, utilizare frauduloasă de instrumente de plată electronică, producere şi deţinere de echipamente necesare falsificării de instrumente de plată electronică. Prejudiciul cauzat se ridică la aprox. 60.000 de dolari, iar în acest caz procurorii bucureşteni au colaborat cu reprezentantul FBI în România şi cu Departamentul de Justiţie al SUA.