Se apropie Anul Nou și toată lumea dorește să îl petreacă cât mai plăcut cu putință, să poată face cadouri celor dragi, să meargă la schi, să aibă o masă îmbelșugată de Anul Nou și să termine anul cu o petrecere pe cinste. Tentațiile sunt multe, iar comercianții știu cum să le facă și mai ademenitoare atunci când manevrează cu atâta artă știința marketingului pentru a atrage consumatorii, iar accesul la produsele și serviciile dorite, chiar dacă nu le poți plăti pe loc, devin imediat disponibile și dacă le cumperi pe credit. Cine nu a auzit de „cardul de vacanță”, de călătoria plătită în rate fixe, „fără dobândă”, de „cardul magic de sărbători” cu care îți îndeplinești dorințele?!
De la cumpărăturile tradiționale de sezon și până la plata biletului de avion sau a excursiei programate, mai nou, cu ajutorul internetului, românilor le-a intrat, deja, în obișnuință să folosească cardul bancar pentru a plăti.

Ce este, de fapt, acest instrument modern de plată?

La noi în țară ele au apărut relativ târziu, adică la începutul anilor ’90, s-au răspândit rapid, deși consumatorii nu au fost prea pregătiți pentru a înțelege foarte bine cum funcționează aceste instrumente de plată și cum le pot folosi astfel încât să-și maximizeze beneficiile în raport cu costurile deținerii lor. Dintr-o statistică făcută în primul trimestru al anului 2015 de Banca Națională a României, aflăm că numărul de carduri aflate în circulație era de 14.569.900, dintre care active erau 11.259.700, potrivit unui comunicat al APC. Totuși, ce este acest instrument modern de plată și care sunt tipurile de carduri aflate în circulație?

Cea mai importantă caracteristică după care se clasifică cardurile bancare este aceea a sursei de finanțare a conturilor bancare asociate cardurilor. In funcție de acest criteriu, cardurile bancare se împart în carduri de debit și carduri de credit. Deși ambele carduri arată la fel, diferențele dintre ele sunt majore.

Cardul de debit este acel card bancar cu care se pot face plăți sau retrageri de numerar în limita fondurilor proprii depuse într-un cont. Adică, pe cardul de debit ții banii tăi din salariu, bursă, pensie, economii etc. Cu ajutorul acestui card, posesorul are acces în orice moment la banii din cont, iar cardul poate fi utilizat pentru plăți la comercianții care acceptă carduri la plată și pentru retragerea numerarului de la orice automat bancar (ATM) care afișează sigla imprimată pe cardul bancar ( Visa/Visa Electron/Maestro/ Mastercard).

În schimb, cardul de credit este, în esență, un card a cărui existenţă și utilizare sunt asociate unui credit bancar. El permite posesorului acestuia să acceseze o limită de credit pusă la dispoziție de către bancă, având o anumită perioadă „de grație”, în care nu se plătește niciun fel de dobândă pentru tranzacțiile la comercianți. Limita de credit este agreată de instituția de credit cu consumatorul, în urma analizei dosarului de credit (dacă este necesară întocmirea unui dosar de credit) și a încadrării în condițiile emitentului cardului. Deși dobânda se plătește numai pentru sumele folosite efectiv în afara perioadei de grație și, la scadență, numai un procent minim din suma utilizată trebuie rambursat, de cele mai multe ori, datorită informațiilor neclare sau incomplete, consumatorii care recurg la a folosi acest tip de card, descoperă că au de plătit mai multe costuri decât anticipaseră.

În România, din cele circa 14 milioane de carduri valabile, 3 milioane sunt carduri de credit, iar 11 milioane sunt carduri de debit. Din totalul cardurilor de debit, circa 75% sunt carduri de salarii și pensii. Însă cardului de debit i se poate atașa un „descoperit de cont” (overdraft), care reprezintă o sumă suplimentară de până la 6 salarii sau 3 pensii lunare, bani care pot fi folosiți imediat, fără restricții, deoarece sunt disponibili permanent în cont. Totuși, această sumă încasată în avans este de fapt un împrumut pentru carese plăteştedobândă pentru sumele folosite! Nu există, în schimb, nicio taxă sau comision datorate pentru sumele din overdraft neutilizate.

Așadar, atunci când o bancă vă face o ofertă de atașare la cardul de debit a unei opțiuni de descoperit de cont, asigurați-vă că vi se pun la dispoziție toate informațiile referitoare la dobânda percepută pentru această facilitate, perioada de grație, comisioane de retragere și de administrare, elemente care pot crește considerabil costurile inițiale ale cardului dumneavoastră.

La fel, în această perioadă de oferte speciale și de reduceri, trebuie să încercăm să nu cedăm tentației de a accepta cardurile de credit pentru cumpărături oferite cu atâta ușurință de către băncile comerciale care aparent, ne ajută să ne transformăm rapid dorințele în realitate. Deși ți se promit rate fixe fără dobândă și o perioadă de grație suficient de îndelungată, totuși, la o analiză atentă, un consumator avizat poate afla că nimic nu este chiar gratis în generozitatea băncilor, deși, unele avantaje există!
Denumit și „card pentru cumpărături”, pentru că este destinat plăților direct la comercianți, creditul de pe cardul acesta este unul la care ai acces rapid, el fiind deja pre aprobat, în urma analizei făcute de către banca la care ai contul, din care poți folosi cât ai nevoie și când ai nevoie și pentru care nu plătești dobândă numai dacă returnezi toți banii în perioada de grație sau dacă returnezi rata în termenul de scadență în cazul cardurilor de credit „fără dobândă”. Câteva avantaje ale cardului de credit sunt acelea al comisionului zero pentru plățile la comercianți, asigurări de călătorie asociate, reduceri la anumiți comercianți agreați, bonusurile de tipul bani înapoi (cash back), milele flying blue (prin care se cumulează mile-cadou la companiile aeriene in funcție de numărul de mile parcurse călătorind cu biletele achitate cu cardul bancar și care, în România, nu pot fi primite și folosite decât prin intermediul cardurilor de credit, deși, în cele mai multe țări ale Uniunii Europene aceste bonusuri se acordă indiferent de tipul de card) etc.

Grijă mare: cum şi unde se foloseşte cardul!

„Cardul de credit este, de fapt, un produs complex și trebuie să ai grijă cum, unde și când îl folosești pentru a putea avea cu adevărat avantaje de pe urma lui sau a produselor asociate acestora, altfel există riscul de a plăti dobândă și comisioane în exces, care pot ajunge și până la 40-50% din suma folosită. De exemplu, nu este recomandat să folosești cardul de credit la cumpărăturile zilnice sau ca să retragi bani în mod curent de la bancomat pentru a folosi banii lichizi, deoarece, pe lângă faptul că plătești comisionul de retragere, nu beneficiezi nici de reducerile sau de comisionul 0 la comercianți, ba chiar plătești o dobândă mai mare decât dacă ai fi plătit cu cardul direct la comerciant! Atenție, însă, nerambursarea integrală, în perioada de grație, a sumelor utilizate în orice mod de pe cardul de credit duce la pierderea dreptului de dobândă 0%! De asemenea, nu trebuie să te limitezi să achiți lunar doar suma minimă de returnat care este specificată de bancă pe extrasul de cont, deoarece pentru restul plătești dobândă”, explică jurisconsultul Monica Calu,expert APC în dreptul consumului, în comunicatul citat.

Principiul de rambursare a banilor folosiți de pe cardul de credit este același, indiferent de facilitățile oferite de bancă pentru returnarea sumelor cheltuite. Plata ratei lunare „fără dobândă” este considerată, de fapt, tranzacție standard, iar valoarea ratei se va aduna la suma totală datorată. Dacă te limitezi, așadar, la a plăti doar suma minimă de plată, vei returna creditul folosit timp de zeci de ani, timp în care mai achiți și comisioane și dobânzi costisitoare (în medie, dobânda la cardurile de credit este de peste 20% și este mai mare decât cea la creditele obișnuite!) Însă, dacă nu îți permiți să plătești mai mult, trebuie să te asiguri că achiți suma minimă de plată și să eviți întârzierile, deoarece dobânzile penalizatoare sunt foarte mari și pot fi chiar și dublul dobânzii cardului de credit.

Citește cu atenție informațiile din extrasul de cont și vei observa că mai întâi se achită dobânzile și comisioanele și abia apoi se rambursează rata. De aceea, trebuie să te asiguri că există bani suficienți în cont la data scadenței și să te încadrezi în perioada de grație.

De asemenea, trebuie să te străduiești să cunoști care sunt comisioanele percepute de bancă pentru diversele operațiuni efectuate cu cardul de credit și chiar și cu cel de debit.

Cum ajungi la sapă de lemn?

Guvernul a aprobat 18 în septembrie 2016 proiectul de hotărâre privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2015/751 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind comisioanele interbancare pentru tranzacţiile de plată cu cardul, prin care propune amenzile ce le vor fi acordate băncilor care nu respectă plafonul privind comisioanele pe care băncile le încasează la procesarea tranzacţiilor cu carduri la 0,2% din valoarea tranzacţiei pentru cardurile de debit şi 0,3% pentru cele de credit.

Dacă utilizezi greșit un card de credit poți ajunge foarte ușor la supra îndatorare, iar, dacă ai nefericita idee să faci față scadențelor plăților de pe un card de credit prin finanțarea necesarului de plată cu un alt card de credit, poți intra foarte ușor într-o spirală a datoriilor care să te ducă în sapă de lemn.De asemenea, trebuie să încerci să reziști tentației de a accepta un card de credit care îți este oferit de către bancă drept „bonus” pentru că ai accesat un credit de consum sau un credit imobiliar. Deși pare a fi un cadou sau un premiu oferit de bancă, acest card, asociat aceluiași cont în care ai primit și banii de la primul credit reprezintă, de fapt, creșterea gradului tău de îndatorare și o captivitate în care te va ține banca, deoarece pentru ea este foarte rentabil să-i depui periodic în conturi cea mai mare parte, dacă nu toate veniturile tale lunare, iar pentru tine va scădea, de fapt, mobilitatea și libertatea de a dispune de banii disponibili.
„Din păcate, în ultimii ani, băncile nu au dat dovadă de onestitate și transparență în procesul de creditare a consumatorilor români. Publicitatea înșelătoare și alte tehnici de marketing bancar, coroborate cu lipsa de reacție a unor instituții ale statului român la aceste practici comerciale, au condus la îndatorarea și sărăcirea a sute de mii de familii, proces ce a generat foarte multe drame sociale. Lăcomia băncilor și pasivitatea instituțiilor statului român au condus, în final, la scăderea încrederii consumatorilor români în produsele de creditare clasice oferite de bănci. În prezent, acestea încearcă să vândă un alt tip de produs financiar - creditul prin intermediul cardului bancar. Consumatorii sunt agresați cu zeci de telefoane, de multe ori la ore nepotrivite, din partea angajaților băncilor, care înceară să-i convingă de cât de ușor se pot împrumuta de la bănci, fără avans, fără comisioane, împrumutul fiind gata în doar câteva minute. Și acest sistem de creditare este foarte toxic pentru consumatori, deoarece nu sunt informați în legătură cu riscurile unor astfel de împrumuturi. Educația financiară a consumatorilor români lipsește cu desăvârșire, statul român nu alocă fonduri pentru campanii de acest gen, iar băncile nu au niciun interes să se implice în astfel de proiecte, fapt ce va genera în câțiva ani alte mii de drame sociale”, a declarat conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC.