Până în 2030, accidentul vascular cerebral (AVC) va deveni principala cauză de mortalitate la nivel mondial, atrag atenția specialiștii. În prezent, la nivel mondial, 10% din populaţie moare din această cauză, potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). O persoană din opt care au suferit un AVC sau un accident ischemic tranzitor (AIT) riscă să dezvolte, în următoarea săptămână, un nou AVC, dacă nu este pus un diagnostic rapid şi nu este administrat imediat tratamentul adecvat, explică preşedintele Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii şi al Societăţii Române de Neurologie (SNN), prof. dr. Dafin Mureşanu. Potrivit specialistului, riscul vizează şi producerea unui infarct miocardic şi chiar decesul de cauză vasculară. ”Acest risc este unul din principalele motive pentru care este obligatoriu ca pacienţii aflaţi în această situaţie să beneficieze, alături de investigarea rapidă a cauzelor şi de tratamentul adecvat, şi de prevenţie primară sau secundară promptă. Cifrele sunt îngrijorătoare: o persoană care a supravieţuit unui AVC are 33% şanse să mai sufere încă un eveniment de acest gen dacă nu este supravegheată de către un specialist”, a adăugat profesorul.

SUNTEM PE LOCUL 3 Conform datelor statistice, România ocupă locul 3 în Europa, după Bulgaria şi Macedonia, atât la incidenţa AVC, cât şi la mortalitatea secundară bolilor cerebrovasculare. ”Îngrijorător este faptul că incidenţa AVC a crescut în rândul categoriei de vârstă sub 30 de ani. În prezent, peste 31% din numărul total de pacienţi cu AVC au vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani, comparativ cu 25% în 1990. În România, rata mortalităţii de cauză cerebrovasculară la persoanele peste 65 ani este de 1.276 pacienţi la suta de mii de locuitori, în timp ce în alte ţări europene este mai mică de 300 de pacienţi la suta de mii de locuitori”, precizează prof. dr. Mureşanu.

BOLILE CEREBROVASCULARE AU, ÎN ROMÂNIA, O RATĂ A DECESELOR DE PATRU ORI MAI MARE DECÂT ÎN ALTE ŢĂRI EUROPENE ȘI DE ȘAPTE ORI MAI MARE DECÂT ÎN SUA.

Prevenţia secundară în AVC şi progresele în neurologie vor fi principalele teme dezbătute la a zecea ediţie a Congresului Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN), care va avea loc, în perioada 30 octombrie - 2 noiembrie, în Grecia, la Atena. ”Programul ştiinţific este vast, principalele teme discutate fiind cele mai recente descoperiri din domeniul bolilor cerebrale vasculare, traumatismelor craniocerebrale şi bolilor neurodegenerative. Importanţa congresului este remarcabilă, deoarece reuneşte oameni cu o vastă experientă profesională, care reuşesc să integreze informaţiile oferite din perspective diverse într-un tot unitar. Aceşti savanţi se străduiesc să descifreze mecanismele moleculare ale bolilor neurologice, descoperirile lor stând la baza diagnosticului precoce şi a tratamentului eficient. De asemenea, este important să menţionăm aportul neurologiei româneşti la această manifestare, dovedind în acest fel că avem oameni valoroşi, recunoscuţi pe plan internaţional”, spune dr. Mureşanu.

Precizăm că, la propunerea SNN, la nivelul țării noastre, de curând, Ministerul Sănătății a aprobat programul ”Acţiunea prioritară pentru tratamentul pacienţilor cu AVC”, program care finanţează medicamentele trombolitice esenţiale în primele ore de la debutul AVC şi care se va desfăşura în şapte centre de specialitate din ţară.

Ce șansă are un pacient cu AVC la o viață normală?

Medicii spun că șansele de a avea o viaţă normală după un AVC depind, în mare măsură, de etapa de recuperare, primele şase luni fiind considerate esenţiale în refacerea funcţiilor deteriorate. Recuperarea totală sau parţială depinde de localizarea şi dimensiunea leziunii cerebrale, de comorbidităţile pacientului şi de intensitatea eforturilor care se depun ulterior. Statisticile arată că, din cei aproximativ 65.000 de români care suferă anual un AVC (178 de cazuri pe zi), o treime rămân cu diverse grade de dizabilitate. În toate cazurile însă, prevenţia secundară a AVC este esenţială. Schema de tratament pentru prevenţia secundară se stabileşte de către medicul neurolog, după o evaluare clinică şi paraclinică completă a pacientului.

Cum prevenim AVC

S-ar părea că 80% dintre AVC pot fi prevenite prin cunoaşterea şi gestionarea factorilor de risc, respectarea indicaţiilor medicilor şi adoptarea unui stil de viaţă sănătos. ”Cea mai importantă şi eficientă metodă de prevenţie a bolilor neurologice este modificarea stilului de viaţă. Şi aici este vorba, în principal, despre dietă, activitatea fizică, consumul de băuturi alcoolice, fumatul, consumul de droguri etc.”, a explicat profesorul Mureșanu. Tot în metodele eficiente de prevenţie intră şi vizitele periodice la medic, pentru depistarea şi tratamentul adecvat al suferinţelor care favorizează apariţia bolilor neurologice. ”Există şi o serie de factori favorizanţi care pot fi modificaţi, cum ar fi hipertensiunea arterială - tensiunea arterială ar trebui verificată regulat şi tratată corespunzător -, renunţarea la fumat, consumul moderat de alcool, evitarea sedentarismului, tratarea diabetului zaharat”, spune prof. dr. Mureşanu.