Citim toată ziua despre diversele beneficii ale fibrelor alimentare, ştim că trebuie să le căutăm printre ingredientele diferitelor alimente, dar nu ştim, concret, ce fac acestea. Specialiştii “Ghidului pentru alimentaţia sănătoasă” – postat şi pe site-ul Ministerului Sănătăţii – arată, pas cu pas, beneficiile fibrelor alimentare: stimulează masticaţia, fluxul salivar şi secreţia de suc gastric; determină senzaţia de saţietate prin umplerea stomacului; cresc volumul bolului fecal, scăzând presiunea intraluminală colonică; asigură un tranzit intestinal normal; asigură substratul pentru fermentaţia colonică; fibrele solubile întârzie evacuarea gastrică şi încetinesc rata de digestie şi de absorbţie; fibrele solubile reduc LDL (colesterolul); leagă acizii biliari fecali şi cresc excreţia de colesterol derivat din aceştia; reduc absorbţia de grăsimi alimentare şi de colesterol prin legare de acizii biliari şi de grăsimi. Fibrele se găsesc în produsele de origine vegetală. Nu se cunoaşte exact efectul fierberii asupra conţinutului în fibre, dar se pare că există o diferenţă mică între cele fierte şi cele crude. Fibrele sunt de două feluri, insolubile şi solubile. Cele insolubile - celuloză, hemiceluloză, lignină - se găsesc în vegetale, făină de grâu întreg, cereale întregi, vegetale mature, grâu, fructe şi seminţe comestibile cum ar fi seminţele de in şi căpşuni. Fibrele solubile - gume, mucilagii, pectină - se găsesc în ovăz, legume, orz, mere, citrice, căpşuni şi morcovi. Specialiştii recomandă un aport de 14 g fibre pentru fiecare 1.000 kcal ingerate, ceea ce corespunde unui aport de 25-35 g fibre/zi. Raportul între fibrele insolubile şi cele solubile trebuie să fie de 3/1.