CA ÎNTRE PRIETENI Dacă, la unii oameni cu influenţă, şpaga necesară pentru un mic ajutor ajunge la un milion de euro şi se dă într-un mod banal (vezi cazul fostului şef al Camerei de Comerţ a României, Mihail Vlasov, prins cu banii în servietă), în alte cazuri e nevoie de o limuzină Audi A8, vândută în 40 de rate, la un preţ de aproape trei ori mai mic decât cel de catalog (81.370 euro). De atât ar fi fost nevoie pentru ca fostul oficial al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) Marian Mîrzac să divulge prietenilor de la Carpatica Asig tematica şi datele controalelor inopinate planificate de ASF - asta susţin procurorii DNA, în rechizitoriul prin care l-au deferit justiţiei pe Mîrzac, alături de boss-ul Carpatica Asig, Ilie Carabulea, şi fostul preşedinte al ASF Dan Radu Ruşanu. Ba mai mult, „Mîrzac s-a străduit, prin conexiuni colegiale, să împiedice ASF să ia măsuri faţă de societatea de asigurări în cauză”, potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie. „Concret, în schimbul protecţiei oferite de Mîrzac, Carabulea, cu sprijinul mai multor persoane, a avut grijă ca un autoturism Audi A8, cu un preţ de listă de 81.370 euro, să îi fie vândut lui Mîrzac cu doar 31.000 euro, în 40 de rate, prin disimularea unei tranzacţii de vânzare-cumpărare între acesta şi asigurător. Ulterior, la 26 august, Carabulea i-a mai oferit lui Mîrzac şi suma de 8.937 euro, trecând-o în acte drept primă, însă fără să aibă acoperire contractuală“, se arată în documentul citat.

LECŢIA DE FALS ÎN ACTE Oricum, raportat la alte şpăgi din România, cea a Carpatica, dacă se dovedeşte a fi reală (deh, cei de la DNA şi-au făcut o reputaţie din acuzaţii fără probe, aşa că nu-i putem crede din prima), va fi o operă de artă. N-ar fi forţat să o asemănăm cu una dintre crimele alambicate rezolvate de celebrul detectiv Columbo şi nu este exclus ca mulţi români interesaţi să ia notiţe. Astfel, pentru ca valoarea de înstrăinare mult diminuată a A8-ului (31.000 euro) să nu sară în ochi, la cererea lui Mîrzac şi Carabulea, Ioan Opriş (expert în cadrul Biroului Local de Expertize Judiciare de pe lângă Tribunalul Sibiu!) a întocmit un raport de evaluare în care a notat că maşina ar fi fost fabricată în 2001 (în loc de 2011) şi că ar fi fost avariată (deşi, în realitate, era abia scoasă din ţiplă), stabilind că preţul „corect“ ar fi de 31.000 euro, mai susţin procurorii DNA. Dar staţi, că nu-i tot. „Pentru a conferi tranzacţiei o falsă natură oficială, specifică firmelor private (unde foştilor directori li se înstrăinează autoturismele de serviciu la preţ preferenţial - n.r.), în iunie 2013, cei de la Carpatica Asig au întocmit, în fals, o factură fiscală şi o chitanţă care atestau că Mîrzac ar fi virat către asigurător, în baza unui contract fictiv, întocmit la 22 mai 2013, o primă rată de 5.000 euro“, se arată în dosarul DNA. Astfel, deşi Mîrzac nu mai era salariat al Carpatica Asig (el încheindu-şi activitatea acolo la 23 aprilie 2013), n-avea cum să fie acuzat de primirea de foloase necuvenite, întrucât perioada de 30 de zile în care era obligat să încheie orice raport cu firma de asigurări nu se încheiase încă (data-limită - 23 mai, contract fictiv încheiat la 22 mai). Cel puţin aşa au crezut acuzaţii din dosarul Carpatica.

DUPĂ ŞPAGĂ, ŞI RĂSPLATĂ Şi pentru ce tot acest păienjeniş de acte false? Procurorii notează că „Mîrzac, devenit membru neexecutiv în cadrul conducerii ASF, a asigurat protecţia societăţii de asigurări Carpatica”: „Rolul protector al lui Mîrzac a constat în tergiversarea luării unor decizii de către conducerea ASF privind dispunerea de verificări la Carpatica Asig, prin divulgarea tematicii şi a datei controalelor inopinate“. Ba mai mult, în iunie 2013, acelaşi Mîrzac „a intervenit pe lângă inculpata Laura-Elena Chiţoiu (soţia fostului ministru de Finanţe Daniel Chiţoiu), la acea vreme şefă a Direcţiei Autorizări din cadrul ASF, pentru ca aceasta să promoveze, cu celeritate şi cu nerespectarea condiţiilor legale, autorizarea ocupării de către inculpata Ina-Ana Crudu a funcţiei de director general al Carpatica Asig“, se arată în actul de inculpare al DNA. Procurorii arată că, la cererea lui Mîrzac, Chiţoiu a stabilit în mod arbitrar data de 19 iunie 2013 pentru evaluarea Inei-Ana Crudu şi nu i-a convocat, aşa cum era procedura, nici pe şeful Direcţiei Juridice şi nici pe cel al Direcţiei Control, temându-se de un vot negativ din partea lor - „Pentru a nu exista surprize, Chiţoiu a convenit cu Mîrzac ca, înainte de încheierea evaluării, acesta să intre „întâmplător“ în biroul unde se întrunise „comisia“, pentru a pune presiune şi a forţa luarea unei decizii favorabile“. În acelaşi dosar a fost trimis în judecată şi fostul preşedinte al ASF Dan Radu Ruşanu, pentru fapte de corupţie, însă DNA nu şi-a detaliat încă probele. În orice caz, Curtea de Apel Bucureşti a decis, la finele săptămânii trecute, să prelungească arestul prevenit în cazul lui Mîrzac, Carabulea şi Ruşanu.