Editurile de carte şcolară au anunţat, sîmbătă, la Colocviile Uniunii Editorilor din România, că nu mai pot să producă manuale, din cauza bugetului insuficient şi a mecanismului de achiziţie folosit de Ministerul Educaţiei, care „încurajează licitarea preţului sub cheltuielile de producţie”. Efectele crizei economice mondiale asupra industriei cărţii din România au fost principalele puncte de discuţie ale editorilor de carte, reuniţi la Colocviile Uniunii Editorilor din România, care au avut loc vineri şi sîmbătă, în localitatea Cheia, din judeţul Prahova. La eveniment au participat reprezentanţi de la 21 de edituri, membre în Uniunea Editorilor din România (UER) şi producătoare de manuale şi carte şcolară. Potrivit editorilor, din cauza bugetului insuficient alocat de Ministerul Educaţiei, aproximativ opt milioane de euro în 2008, şi a mecanismului de achiziţie care încurajează licitarea preţului sub cheltuielile de producţie, s-a ajuns ca manuale de peste 100 de pagini color să coste, în medie, 2,5 lei, ceea ce nu acoperă nici valoarea tiparului. “Editurile de carte şcolară nu mai pot, în aceste condiţii, să subvenţioneze producţia de manuale”, au concluzionat reprezentanţii editurilor Niculescu, Art, Sigma, All, în cadrul dezbaterii “Rolul manualului şi al cărţii şcolare în asigurarea calităţii şi reformei în învăţămînt”. Ei spun că au investit resurse financiare şi personal calificat în editarea de manuale, fapt pentru care vor solicita Ministerului Educaţiei să găsească “o cale prin care munca lor şi a autorilor să fie răsplătită la adevărata valoare, aşa cum se întîmplă în toate ţările UE”. De asemenea, editorii de manuale consideră că, “în acest moment critic, amplificat de incertitudinea privind reforma curriculară”, Ministerul Educaţiei ar trebui să convoace de urgenţă Comisia consultativă de profil, pentru a se adopta o strategie în domeniu, un calendar minim de cinci ani, precum şi o metodologie care să despartă evaluarea conţinutului de achiziţie, constituindu-se o piaţă a manualelor “liberă, concurenţială şi competitivă”. În caz contrar, editorii de manuale au declarat că intenţionează să nu se prezinte la licitaţia pe care Ministerul Educaţiei o va organiza în acest an pentru achiziţia de manuale. “Nu putem să spunem că ne ducem la licitaţia asta, în condiţiile în care ni se cere să dăm un manual pentru preţul minim plus 40%, fără să ni se spună ce înseamnă preţul minim. Noi vrem să se ţină licitaţia în condiţii de normalitate. În actualele condiţii, nimeni nu vrea să participe la licitaţie”, a spus Dan Iacob, director al Grupului Art. Iacob a precizat că anumite edituri “de apartament” pot să ofere la licitaţia Ministerului Educaţiei un “preţ minim” apropiat de “zero” sau de “un leu”, ”sub costurile de producţie”, eliminînd competitorii. El a mai spus că, în condiţiile actuale impuse de Ministerul Educaţiei, editurile care vor face oferte de 1,4 lei vor fi scoase din licitaţie. “Noi nu cerem preţuri foarte mari. Ceea ce estimăm noi ca preţ minim al manualului este doi euro. Ar fi un cost decent, în condiţiile în care în Bulgaria costul unui manual este de şase euro, iar în Germania, 20 de euro”, a explicat Dan Iacob. El a mai spus că bugetul destinat achiziţiei de manuale de Ministerul Educaţiei a avut în ultimii zece ani acelaşi nivel, respectiv opt milioane de euro, deşi bugetul total al instituţiei a crescut în această perioadă de cîteva zeci de ori. “Ponderea bugetului manualelor în bugetul Educaţiei este de 1 la 1.000”, a mai spus el, precizînd că, în 2008, din cele opt milioane de euro, Ministerul Educaţiei a cheltuit pe achiziţia de manuale doar şase milioane de euro. “În clasele I - X, există aproximativ 2,5 milioane de elevi, asta înseamnă că Ministerul a dat circa 2,3 euro pe toate manualele (manuale alternative pentru diferite materii - n.r.) folosite de un elev. Eu, anul trecut, am pierdut pe producţia de manuale două miliarde de lei (200.000 de lei noi - n.r.). În condiţii normale, mi-aş permite să pierd şi anul acesta, ca să am manualele pe piaţă, dar în condiţii de criză, ce sens are?”, a spus Iacob, susţinut fiind de reprezentanţii editurilor All, Niculescu şi Sigma. “Va trebui să discutăm foarte atent asupra condiţiilor tehnice şi de preţ ale manualelor pentru viitoarea licitaţie organizată de Ministerul Educaţiei”, a spus Mihai Penescu, directorul editurii All şi preşedintele UER. El a propus şi o discuţie cu reprezentanţii Ministerului Educaţiei pentru a “nu-i mai obliga să tipăreacă manuale la preţuri sub costurile de producţie”. Mai mult, Cristian Niculescu, director al editurii Niculescu, a spus că editurile de manuale din România ar trebui “să se îndrepte către o piaţă liberă a manualelor”, aşa cum se întâmplă în Spania. “Relaţia dintre noi şi Ministerul Educaţiei nu va funcţiona niciodată. Eu cred că ar trebui să ne gîndim la o piaţă liberă a manualelor. Dacă nu, vom ajunge în situaţia în care manualul dispare”, a precizat Cristian Niculescu.

Totodată, editorii au spus că, în ultimele luni, vînzarea de cartea şcolară s-a redus foarte mult. “Cartea şcolară este moartă, putem să sărbătorim decesul cărţii şcolare. Anul trecut, în toamna trecută, cartea şcolară nu s-a vîndut absolut deloc. Cred că profesorii au uitat complet pentru ce se mai duc la şcoală, fiindcă nimeni nu a mai cumpărat carte şcolară. Noi am dus cărţile şcolare şi manualele în librării şi le-am luat neatinse după două luni şi asta s-a întîmplat cu toate editurile. Profesorii au fost preocupaţi mai mult de majorări, micşorări de salariu, mişcări sindicale, politică, alegeri şi cred eu că şi-au uitat complet menirea”, a declarat Mihai Penescu, adăugînd “de şase ani nu s-a mai făcut niciun manual şcolar pentru zona claselor I - X. Au introdus mai multe variante de manuale şcolare, în 1994 - 1995. De exemplu, manualele de gimnaziu au fost făcute cu ajutorul Băncii Mondiale în perioada ’95 - ’98 şi de atunci sînt aceleaşi manuale. Sîntem în 2009, lucrurile s-au mai schimbat în Europa şi în lume, învăţămîntul avansează, se modernizează, copiii au alte pretenţii şi noi lucrăm cu manuale din ’94 - ’95. E deja dezarmant\", a mai spus Penescu.