La Biblioteca Judeţeană „I. N. Roman“ este deschisă în această săptămînă expoziţia „Cărţi interzise de cenzura comunistă. 1946-1989“. Cel care s-a ocupat de selecţia lucrărilor, bibliograful Ionel Alexe a declarat că şi-a propus să aducă în prim-plan absurdul cenzurii, expunînd lucrări ale unor autori români celebri. Astfel, cititorii care trec pragul instituţiei de cultură pot să afle că volume semnate de Mihai Eminescu - „Poezii“, I. L. Caragiale - „Momente şi schiţe“,. Vasile Voiculescu - „Poeme cu îngeri“, Panait Istrati - „Casa Thuringer“, Nicolae Iorga - „Oameni cari au fost“ sau Lucian Blaga - „Filosofia religiilor“ au făcut parte din fondul secret al bibliotecii.

Potrivit bibliografului Ionel Alexe, în bibliotecile din ţară, multe cărţi valoroase au fost scoase din rafturi şi topite din cauza excesului de zel al responsabililor.

În perioada comunistă existau broşuri cu titluri de cărţi interzise, după criterii variate şi de cele mai multe ori injustificabile. Ediţiile autorilor clasici erau interzise pentru „spiritul fascist în care s-a făcut editarea, comentarea şi prezentarea lor“. Din volumul „Gîndirea interzisă. Scrieri cenzurate. România 1945-1946“ coordonat de Paul Caravia şi apărut în 2000 la Editura Enciclopedică aflăm că în acea perioadă au fost cenzurate chiar şi unele cuvîntări ale lui Gheorghe Gheorghiu-Dej şi ale lui Nicolae Ceauşescu.

Deşi cenzura unor valoroase lucrări s-a făcut în anii 1946-1989, trebuie menţionat că o prevedere legislativă în acest sens a existat încă din 1945, atunci cînd Decretul-lege nr. 364 din 2 mai 1945 semnat de regele Mihai în temeiul articolului 16 din Convenţia de Armistiţiu prevedea formarea Comisii Ministerului Propagandei pentru „întocmirea listei tuturor publicaţiilor periodice şi neperiodice apărute în România de la 1 ianuarie 1917 pînă la 23 august 1944 (...) dăunătoare bunelor relaţii ale României cu Naţiunile Unite“.