Importurile de cartofi la preţuri de dumping, lipsa subvenţiilor, dar şi a unei strategii din partea Ministerului Agriculturii provoacă pierderi semnificative fermierilor români, dar şi o scădere a interesului pentru această cultură prin reducerea suprafeţelor cultivate cu cartofi în 2012. În toamna anului trecut, dar şi în această iarnă, au intrat în România cantităţi mari de cartofi pentru consum, cu şi fără documente, dar şi de dimensiuni foarte mari, care sunt interzişi pentru consum în stare proaspătă în statele respective, exercitând astfel o concurenţă neloială faţă de producătorii interni. Acest fenomen a dus la scăderea dramatică a preţului cartofului pentru consum la fermierii români şi chiar la imposibilitatea valorificării acestui produs”, a declarat preşedintele Federaţiei Naţionale „Cartoful” din România (FNCR), Ioan Benea. El a precizat că efectele acestei situaţii de pe piaţa cartofului din România au condus la lipsa lichidităţilor pentru începerea noului ciclu de producţie, dar şi la imposibilitatea valorificării stocurilor de sămânţă certificată de către producătorii autorizaţi. „Vom asista la scăderea interesului pentru această cultură şi, implicit, la reducerea suprafeţelor cultivate cu cartofi în 2012. În situaţia în care toate hipermarketurile din România au patroni din afara ţării şi nu au nicio obligaţie contractuală impusă de autorităţile române de a se aproviziona cu prioritate cu mărfuri din producţia internă, nu există niciun interes de a sprijini mediul de afaceri din România, dimpotrivă, îi ajută pe fermierii din ţara lor”, a precizat Benea.

DIN CAUZA INDIFERENŢEI CU CARE ESTE TRATATĂ ACEASTĂ CULTURĂ DE CĂTRE FACTORII DE DECIZIE DIN ROMÂNIA, ESTE POSIBIL SĂ AJUNGEM SĂ CUMPĂRĂM CARTOFUL CU UN EURO/KG, AŞA CUM ESTE PREŢUL DE VÂNZARE ÎN SUPERMARKETURILE DIN AUSTRIA, GERMANIA, OLANDA SAU ITALIA.

Potrivit sursei citate, în ultimii ani cel mai mult a avut de suferit cartoful pentru sămânţă, din cauza unei lipse totale de strategie din partea Ministerului Agriculturii pentru acest domeniu de activitate, dar şi a cercetării în domeniul culturii cartofului. Dacă în anul 1999, România avea o suprafaţă plantată cu 6.438,5 ha de loturi, aceasta a scăzut treptat la 2.810,1 hectare în 2003, la 1.961,59 hectare în 2009 şi la 754,46 ha în 2011.