Adiministraţia Bush a arătat, miercuri, o susceptibilitate rară în faţa întrebărilor presante în legătură cu implicarea sa într-un nou scandal despre metodele luptei antiterorism, cu puţin timp înaintea unei întîlniri delicate cu justiţia. Casa Albă a avut o iniţiativă extrem de rară, cerînd unui ziar important să modifice un articol care sugerează, potrivit preşedinţiei, că administraţia ar fi încercat să inducă în eroare opinia publică, ceea ce ridică din nou întrebarea dacă SUA practică sau nu tortura asupra suspecţilor de terorism. “New York Times” a dat dreptate Casei Albe într-un singur punct, a declarat un purtător de cuvînt al prestigiosului cotidian, Catherine Mathis. Ea a adăugat că administraţia prezidenţială nu a pus la îndoială conţinutul articolului în sine.

Ziarul relata miercuri că cel puţin patru consilieri juridici care lucrează pentru Casa Albă au luat parte, în perioada 2003 - 2005, la discuţii cu CIA în legătură cu oportunitatea de a distruge sau nu înregistrări video ale interogatoriilor a doi suspecţi de terorism, Abu Zubaydah şi Abdel Rahim al-Nachiri. Dezvăluirile recente în legătură cu distrugerea acestor înregistrări în anul 2005 au generat un val de reacţii negative. Potrivit informaţiilor existente, casetele ar fi arătat metodele de interogare dure folosite de CIA. Acestea includ tehnica simulării înecului, dar fac parte dintr-un program extrem de secret în care sînt implicate şi închisorile secrete din străinătate, obiect al unei controverse internaţionale aprinse. CIA, care a anunţat în urmă cu două săptămîni că a distrus înregistrările, argumentîndu-şi decizia prin protecţia agenţilor care au participat la interogatorii, este suspectată de distrugere de probe care i-ar fi putut sprijini pe cei care o acuză de tortură.

Casa Albă, a cărei imagine internaţională a fost afectată de scandalul Abu Ghraib şi de Guantanamo, este presată să anunţe ce ştia şi ce rol a jucat în luarea deciziei de a face înregistrările să dispară. Administraţia a recunoscut că a existat un consemn de tăcere totală. Purtătorul de cuvînt al lui Bush, Dana Perino, a reafirmat miercuri că nu va spune nimic cu excepţia faptului că preşedintele nu îşi aminteşte să fi fost informat în legătură cu existenţa şi distrugerea casetelor pînă în urmă cu două săptămîni. Pentru a-şi justifica tăcerea, Perino a invocat două anchete preliminare deschise de CIA şi de Departamentul de Justiţie. Miercuri, “New York Times” a asigurat, însă, că “preşedinţia a jucat un rol mai important decît recunoaşte”. În urma acestui comentariu, Perino a cerut oficial şi a obţinut o rectificare, pentru că sugerează că administraţia ar fi minţit: administraţia nu a spus nimic în legătură cu rolul jucat de Casa Albă, pentru că nu a spus nimic în general în legătură cu acest scandal, a argumentat Perino.

CIA a convenit să furnizeze Comisiei de Informaţii din Camera Reprezentanţilor o serie de documente referitoare la distrugerea înregistrărilor video şi să îi permită consilierului său juridic, John A. Rizzo, să fie audiat în acest dosar, mai relatează “New York Times”. Potrivit unor surse din cadrul Congresului şi serviciilor de securitate, nu este încă sigur dacă Jose A. Rodriguez, cel care, în calitate de şef al serviciului de operaţiuni sub acoperire din cadrul CIA, a ordonat distrugerea casetelor în 2005, va fi audiat de membrii comisiei respective. Sursele citate au declarat că eventuala audiere a lui Rodriguez ar genera probleme complexe legate de imunitatea legală într-un moment în care Departamentul Justiţiei şi CIA încearcă să stabilească dacă distrugerea respectivelor înregistrări video reprezintă o infracţiune. Cooperarea manifestată de CIA reprezintă doar un mic progres înregistrat în eforturile de soluţionarea a disputei dintre administraţia Bush şi Congres.