Căscatul, termostatul natural al corpului uman

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Căscatul, termostatul natural al corpului uman

Monden 22 Septembrie 2011 / 00:00 715 accesări

Creierul uman funcţionează întocmai ca un computer, care, atunci când se încălzeşte, nu mai dă randament şi i se reduce abilitatea de a procesa informaţia.

Dar atunci când creierul se încălzeşte prea mult, intervine un termostat natural, căscatul, care permite accesul aerului rece şi aduce din nou creierul la o temperatură sănătoasă. Studiul a fost efectuat în Arizona, pe un grup de 160 voluntari, şi acesta a relevat faptul că oamenii cască de două ori mai mult în timpul iernii, atunci când temperatură corpului este mai mare decât aerul din jur. În timpul verii însă, beneficiile căscatului sunt mai mici deoarece aerul inspirat este mai cald decât temperatura corpului, susţin cercetătorii Universităţii Princeton

Temperatura creierului este influenţată de cât de multe operaţiuni de procesare trebuie să realizeze, temperatura sângelui şi tensiunea arterială. Un creier supraîncălzit poate cauza stări de somnolenţă, ceea ce explică de ce căscăm atunci când ne este somn. „Când este mai cald este mai probabil să ne simţim adormiţi. Noaptea, când suntem pe cale de a adormi, temperatura corpului este cea mai ridicată din întreaga zi”, au explicat cercetătorii americani.

Totodată, potrivit unui nou studiu, a căsca în faţa cuiva ar putea fi manifestarea inconştientă a unei serii de emoţii, printre care şi dorinta de a întreţine raporturi sexuale. Deşi mulţi cred că este un semn de oboseală, somnolenţă sau foame, potrivit cercetătorilor căscatul ar putea comunica o atracţie sexuală. Deşi realitatea este că încă nu au reuşit să identifice cu precizie cauzele căscatului, specialiştii au dezminţit vehement teoria conform căreia acesta ar fi provocat de o lipsă de oxigen la nivelul creierului. Pe tema căscatului şi a raportului acestuia cu erotismul şi atracţia sexuală, cercetătorul olandez Wolter Seuntjens a publicat chiar şi o carte, intitulată “Gaap”, bazată pe cercetările realizate de el însuşi din 1986 încoace.



12