Actualul proiect al Legii Statutului minorităţilor este un “cassus belli” pentru partidele ce formează coaliţia de guvernare. UDMR a condiţionat încă de la început intrarea la guvernare alături de pedelişti de adoptarea Statutului minorităţilor. Parlamentarii UDMR au trecut de-a lungul anilor la şantaj, au bătut din picior, s-au bosumflat, au bătut în retragere, dar gata. Acum e cazul să se liniştească. Şeful statului a declarat aseară, la televiziunea naţională, că, dacă ar putea, ar adopta statutul minorităţilor “şi azi”. Ca să nu mai spunem că oricum pedeliştii nu-şi permit să le facă vânt, cu toate ifosele lor. Liderii UDMR susţin că Statutul minorităţilor naţionale, care se află de mai mulţi ani în Parlament, trebuie dezbătut până la sfârşitul acestei sesiuni a Legislativului. În replică, preşedintele Consiliului Naţional al PSD, Adrian Năstase, a postat pe blog o serie de prevederi din actualul proiect al Legii Statutului minorităţilor, afirmând că acesta nu e doar o “colecţie” de drepturi din alte acte normative, aşa cum afirma Traian Băsescu, ci creează “un stat paralel”. Năstase face referire la capitolul V al acestui act normativ, care priveşte “autonomia culturală” şi prevede, la articolul 56, că “statul recunoaşte şi garantează autonomia culturală a minorităţilor naţionale”, înţelegându-se prin asta “capacitatea comunităţii unei minorităţi naţionale de a avea competenţe decizionale în problemele privind identitatea sa culturală, lingvistică şi religioasă, prin consilii alese de către membrii săi”. Textul integral al proiectului privind statutul minorităţilor poate fi găsit pe site-ul Camerei Deputaţilor, unde se află în atenţia comisiilor pentru drepturile omului, de învăţământ şi juridică. În altă ordine de idei, ministrul de Externe, răspopitul Teodor Baconschi, şi preşedintele ungar, Pal Schmitt, au purtat discuţii oficiale şi au subliniat importanţa asigurării condiţiilor pentru ca minorităţile română, respectiv maghiară din cele două state să aibă acces la educaţie în limba maternă. Românii din Ungaria beneficiază de învăţământ în limba română în cadrul unor şcoli bilingve sau studiază limba maternă ca materie şcolară, fără a avea însă o instituţie de învăţământ cu predare integrală în limba română. De asemenea, românii nu beneficiază de reprezentare parlamentară în Ungaria.