Coaliţia de dreapta din Italia conduce în sondajele de opinie cu mai puţin de două săptămâni înaintea alegerilor legislative, dar rezultatului scrutinului este dificil de prognozat şi ar putea conduce la un parlament fără o majoritate stabilă, comentează miercuri agenţia France Presse.

Potrivit celor mai recente sondaje de opinie disponibile, coaliţia formată din Forza Italia (partidul de dreapta al fostului premier Silvio Berlusconi) şi două formaţiuni de extremă-dreapta - Liga Nordului şi Fraţii Italiei – reunesc 37%-38% din intenţiile de vot. Această coaliţie „este la zero virgulă ceva de 40% din sufragii şi, cu această lege electorală, 40% semnifică posibilitatea posibilitatea de a avea majoritatea”, a dat marţi asigurări Silvio Berlusconi. Coaliţia condusă de Berlusconi devansează partidul populist Mişcarea 5 Stele (M5S), creditat cu 28% din intenţiile de vot, şi coaliţia condusă de Partidul Democrat (centru-stânga, aflat la guvernare), care ar obţine între 26% şi 27% din sufragii.

La finalul lunii ianuarie, Silvio Berlusconi a declarat că viitorul prim-ministru al Italiei ar trebui să fie Antonio Tajani, actualul preşedinte al Parlamentului European. „Antonio Tajani ar fi o alegere foarte frumoasă pentru funcţia de prim-ministru”, a scris Silvio Berlusconi pe Twitter, unde a postat un interviu acordat RTL. Tajani, unul dintre fondatorii partidului Forza Italia, este „foarte respectat în Europa”, a spus în interviul citat fostul premier italian. Deocamdată nu este clar dacă propunerea lui Silvio Berlusconi va fi susţinută de partenerii din alianţa conservatoare. Liderul partidului de extremă-dreapta Liga Nordului, Matteo Salvini, propus la rândul său de Silvio Berlusconi pentru funcţia de ministru de interne, a avut recent divergenţe cu Berlusconi în legătură cu politica UE şi este probabil să îl considere pe Antonio Tajani prea moderat.

BERLUSCONI, CONDAMNAT Silvio Berlusconi (81 de ani) a fost condamnat în 2012 la patru ani de închisoare pentru evaziune fiscală în dosarul Mediaset, pedeapsă redusă ulterior la un an în urma unei amnistii, dar nu a fost încarcerat, legislaţia permiţându-i, având în vedere vârsta înaintată, să opteze pentru muncă în folosul comunităţii. În final, el şi-a ispăşit astfel pedeapsa ajutând o zi pe săptămână personalul unui azil de bătrâni. Între timp, parlamentul de la Roma a votat şi o lege anticorupţie care nu le permite celor condamnaţi definitiv la cel puţin doi ani de închisoare cu executare să candideze pentru o funcţie publică timp de şase ani.