Băncile care îşi au sediile în Marea Britanie se confruntă cu o decizie grea: să rămână sau să se mute? Relocarea ar costa aproximativ 15 miliarde de euro, ceea ce va afecta profiturile băncilor în următorii ani, a avertizat luni Asociația pentru Piețele Financiare din Europa (AFME), transmite „Wall Street Journal“ (WSJ). Costul creării unei subsidiare în Uniunea Europeană va avea "un impact semnificativ" asupra profiturilor bancare, iar costurile adiționale ar putea fi suportate de clienții europeni, susține AFME.

Marea Britanie va ieși din UE la sfârșitul lui martie 2019, ceea ce a forțat unele instituții să-și restructureze activitatea, iar marile bănci și-au înființat noi centre de operațiuni în interiorul blocului comunitar pentru a-și asigura accesul la clienții din UE. Băncile cu sediul în Marea Britanie se tem de un "hard" Brexit, în urma căruia nu vor avea acces la piața unică europeană, și se confruntă cu presiuni din partea autorităților de reglementare pentru a evita o încheiere abruptă a legăturilor cu clienții transfrontalieri, ceea ce ar putea provoca turbulențe pe piețe. În această situație, active bancare de peste 1.000 de miliarde de euro, inclusiv împrumuturi, derivate și valori mobiliare, ar trebui mutate în registrele contabile ale subsidiarelor europene, apreciază AFME.

Marile bănci de investiții folosesc Londra ca bază pentru relațiile cu clienții din Europa, Africa și Asia. Mutarea activelor bancare în noile subsidiare europene va obliga instituțiile financiare să injecteze în aceste entități capital în valoare de 70 de miliarde de euro. Aceste costuri se amortizează într-o perioadă de 3-5 ani, ceea ce va reduce rentabilitatea capitalului propriu (ROE) al băncilor cu 0,5%, la 0,8%, a avertizat Asociația pentru Piețele Financiare din Europa.

Vineri, Banca Centrală Europeană (BCE) și Banca Angliei (BoE) au avertizat că planurile referitoare la Brexit ale unor instituții financiare nu sunt suficient de bune, după ce au verificat strategiile acestora de limitare a riscurilor în urma reducerii semnificative a legăturilor financiare transfrontaliere. "Așa cum știți, am cerut băncilor pe care le supervizăm direct să ne împărtășească strategiile lor legate de Brexit. Analizând aceste strategii, cred că este corect să spun că cele mai multe instituții financiare nu sunt acolo unde ar trebui să fie", a declarat, vineri, un oficial al BCE, Daniele Nouy, la un workshop dedicat Brexitului, care se desfășoară la Frankfurt.

Daniele Nouy conduce Agenția de Supervizare Bancară (SSM) din cadrul Băncii Centrale Europene, care supraveghează toate băncile ce sunt încorporate în zona euro și au active de peste 30 de miliarde de euro (32 de miliarde de dolari). Filialele băncilor din afara zonei euro sunt supervizate local de autoritățile naționale.

Mark Carney, guvernatorul Băncii Angliei, a stabilit pentru 14 iulie termenul-limită până la care băncile interne și externe își vor prezenta planurile privind modul în care se vor descurca, dacă nu va exista un acord comercial după ieșirea Marii Britanii din UE. "Treaba mea este să mă asigur că băncile sunt pregătite și au planuri de urgență, pe care le vom analiza, apoi vom cere băncilor să le îmbunătățească", a declarat Carney, pentru publicația germană „Handelsblatt“. "Revizuim aceste planuri încă de la referendum și în aproximativ zece zile băncile vom prezenta o actualizare a lor. Treaba mea este să fiu îngrijorat de cel mai grav scenariu, în care nu s-ar încheia niciun acord. Dar cred că este posibil să avem în final un acord", a afirmat guvernatorul Băncii Angliei.

BCE a anunțat recent că instituțiilor financiare cu sediul în Marea Britanie, care vor să-și mute operațiunile în zona euro pentru a-și păstra accesul la piața unică europeană după Brexit, trebuie să li se permită un interval de șase luni pentru o nouă licență.

Autoritățile se așteaptă ca aproximativ 40 de mari grupuri bancare internaționale să-și mute subsidiarele sau filialele de la Londra în zona euro.

Autoritățile de reglementare din unele state din UE au precizat că nu vor tolera aranjamente în care afacerile sunt conduse oficial dintr-un birou aflat într-un stat membru, în timp ce directorii importanți și sistemele IT rămân la Londra, centrul financiar dominant al Europei. Totuși, există riscul ca unele state membre UE să fie tentate să încalce regulile și să permită astfel de operațiuni după Brexit. Problema va afecta în special diviziile de gestionare a activelor (asset management), în condițiile în care Marea Britanie este al doilea mare centru global după SUA, gestionând active în valoare de 5.700 de miliarde de lire sterline (7.000 de miliarde de dolari) în numele clienților, majoritatea fiind din Europa Continentală.

Firmele de servicii financiare cu sediul în Marea Britanie, îngrijorate că ar putea pierde accesul la piața unică europeană după finalizarea Brexitului, iau în calcul mutarea unor operațiuni și angajați în alte centre financiare europene, cum ar fi Frankfurt, Paris, Berlin, Amsterdam și Luxemburg. Organismele de supervizare au anunțat băncile că vor trebui să aibă un anumit nivel al capitalului, al numărului de directori de top și al modelelor de risc aprobate pentru a obține o licență care să le permită să opereze în UE.