Cât costă să scapi de bănci

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Pisica neagră, dată în plată

Cât costă să scapi de bănci

Economie 13 Mai 2016 / 16:49 1270 accesări

Primul pas al dării în plată este notificarea băncii, care se face prin executor judecătoresc, avocat sau notar

Primul pas al dării în plată este notificarea băncii, care se face prin executor judecătoresc, avocat sau notar

Am trăit să o vedem și pe asta - prima lege democratică din România, care nu servește interesele politrucilor, bancherilor și tuturor băieților deștepți care-au ridicat nepotismul la rang de artă. Nu, este vorba despre darea în plată, o lege care le va permite câtorva sute de mii de români captivi în închisoarea bancară să evadeze și să-și vadă de viață - fără executări silite, fără evacuări, fără popriri și fără un stres teribil (meritat sau nemeritat). Primul pas este să notificați banca, prin executor judecătoresc, avocat sau notar public. Interesant este că mai multe bănci au anunțat că, dacă cererea este valabilă, nu vor contesta nimic; deci frăția bancară nu-i chiar atât de strânsă pe cât a lăsat să înțeleagă avocatul BNR. Alții vor contesta, dar ce contează? În timpul procesului nu se plătesc rate și penalități, iar toate măsurile de executare silită sunt suspendate.

SE POATE ȘI MAI BINE Vineri, 13 mai - zi cu ghinion? Nu! În România, din 2016, ziua de „Vineri, 13“ va deveni sinonimă cu libertatea. Sună ușor populist, nu-i așa? Da, dar, din fericire, vorbim despre darea în plată, așa că nu se pune. Este, în fond și la urma urmei, prima lege cu adevărat democratică din România, care vine în ajutorul simplei persoane fizice. Nu-i o lege pentru firme, pentru companii de stat, pentru rechini bancari, pentru politruci sau pentru nepoții lor, ci pentru omul obișnuit, care vrea pur și simplu să scape de datorii. Dacă n-avem faliment personal, măcar să avem o dare în plată. Desigur, după un lobby puternic al sectorului bancar și zeci de luni prin comisii, darea în plată nu mai este chiar legea care ar fi putut să fie - plafonul a fost fixat la 250.000 euro, iar Prima Casă a ieșit din schemă. De ce? Explicația scurtă - avem un Guvern comunist, care iubește subvențiile. „Justificările autorităților sunt amuzante și mai ales „logice“: Prima Casă nu-i o subvenție, ci doar o garanție a statului; fără acest program, tinerii nu pot să-și mai ia o casă; tinerii se calificau pentru credite oricum, doar că e mai ieftin prin Prima Casă; fără acest program, piața imobiliară autohtonă se prăbușește. Și, în ciuda celor prezentate mai sus, programul nu distorsionează absolut deloc piața... no comment“, spune analistul Florin Cîțu. E un pic înfricoșător faptul că autoritățile și BNR nu acceptă faptul că un program ca Prima Casă nu este decât o bombă cu ceas. Ba mai mult, e trist că super-specialiștii noștri, macro-prudenți și mega-supraveghetori, ignoră lecția dură din 2005 - 2008, când lumea a intrat în criză fix din aceeași cauză - creditarea imobiliară garantată de stat, extinsă la toți cei care nu ar fi trebuit lăsați să se apropie la 100 de metri de-o bancă.

CE ȘI CUM Ce-ai de făcut dacă vrei să dai în plată? Trebuie să notifici banca, așa că mergi fie la un executor judecătoresc, fie la un avocat, fie la un notar public. Cel mai ieftin e prin executor, unde legea impune un plafon maxim de 400 lei. Dacă se ajunge la instanță, trebuie să îți iei un avocat, care nu ar putea să ceară mai mult de 1.500 lei. La notar, suma de plată este de 0,3% din valoarea creditului, întrucât actul de dare în plată trebuie asimilat unui contract special. La creditul maxim, de 250.000 euro, onorariul ar fi de 750 euro. Oricum, dintre băncile autohtone, Piraeus și Banca Transilvania au anunțat că vor aplica legea dării în plată, contestațiile urmând să fie făcute doar contra notificărilor care nu respectă cele patru condiții de admisibilitate prevăzute în lege, spune avocatul Gheorghe Piperea - „Urmează Unicredit. Uite că solidaritatea pe care o clamau la unison Mugur Isărescu și Steven van Groningen nu e chiar atât de tare. Nu vor fi atacate chiar toate notificările pe motiv de (pretinsă) retroactivitate. Breșele s-au creat deja, așa că hai să-i dăm bice!“.



12