Peste o sută de constănţeni, reprezentanţi ai angajatorilor, sindicaliştilor şi avocaţi specializaţi în legislaţia Muncii s-au întâlnit, ieri, în sala Casei de Cultură a Sindicatelor Constanţa, cu reprezentanţii Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Constanţa, pentru a discuta despre modificările aduse de guvernanţi Codului Muncii. Aceasta este a doua întâlnire de informare organizată de inspectorii de muncă la nivelul judeţului Constanţa după aprobarea actului normativ care va intra în vigoare începând cu 1 mai, prima şedinţă având loc la Mangalia. „Ne aşteptam ca numărul participanţilor să fie mai mare. Putem trage concluzia că agenţii economici din Constanţa sunt foarte bine informaţi în ceea ce priveşte Codul Muncii sau nu sunt interesaţi de modificările aduse”, a declarat purtătorul de cuvânt al ITM, Florentina Vişan. Majoritatea nemulţumirilor exprimate de reprezentanţii confederaţiilor sindicale şi patronatelor de la nivel naţional s-au regăsit şi la nivelul angajatorilor şi sindicaliştilor de la nivelul judeţului Constanţa. „Noile prevederi ale Codului Muncii discriminează societăţile mici, care sunt lăsate într-un vid legislativ. Nu va trece mult timp până când salariaţii acestor societăţi vor fi puşi în situaţia de a nu mai beneficia de protecţie socială”, a declarat Alexandru Ivănescu, director comercial al unei societăţi constănţene.

CONCEDIERILE ABUZIVE, LEGALIZATE. Printre prevederile care au stârnit nemulţumirea celor prezenţi s-a numărat şi cea a stabilirii obiectivelor de performanţă şi a criteriilor de evaluare a acestora. În timp ce angajatorii s-au arătat nemulţumiţi de faptul că, la nivel naţional, nu sunt stabilite nişte norme de performanţă pentru diferite ramuri, după care să se ghideze în stabilirea obiectivelor de performanţă, reprezentanţii angajaţilor au declarat că sunt nemulţumiţi de faptul că criteriile de evaluare a performanţei sunt stabilite unilateral de patron. „Potrivit Codului Muncii, criteriile de performanţă sunt stabilite de angajator şi sunt prevăzute în regulamentul intern de funcţionare al societăţii”, a declarat inspectorul şef adjunct din cadrul ITM, Tiberiu Pleşu. Cu alte cuvinte, în lipsa unor norme de performanţă stabilite la nivel naţional (care înainte erau incluse în contractul colectiv de muncă pe care guvernanţii au avut grijă să-l elimine prin noul Cod al Dialogului Social), angajatorii vor putea stabili, după bunul plac, care sunt obiectivele de performanţă şi criteriile de evaluare a acestora. Prezent la întâlnire, liderul Cartel Alfa Constanţa, Ion Caraignat, a declarat că aceste prevederi legalizează concedierile abuzive. „În cazul în care patronul vrea să scape de un angajat, trebuie doar să-i stabilească o normă pe care este omeneşte imposibil să o respecte, pentru ca apoi să-l dea afară pentru neîmplinirea acesteia”, a explicat Caraignat.

ACELAŞI SALARIU MINIM ŞI PENTRU NECALIFICAT ŞI PENTRU MASTERAND. Temerile sindicaliştilor şi angajaţilor privind apariţia abuzurilor după intrarea în vigoare a actului normativ sunt împărtăşite şi de avocaţii specializaţi în acest domeniu. „Eliminând, în mare parte, tutela ITM, ne putem aştepta la şi mai multe abuzuri din partea angajatorilor. Practica a demonstrat că oamenii, în special cei dintr-o anumită categorie socială, sunt ţepuiţi de angajatori. După intrarea în vigoare a actului normativ, ne aşteptăm să crească numărul litigiilor de muncă”, a declarat avocatul Emil-Mihail Tatu. Un alt subiect sensibil pentru angajaţi, este cel al eliminării contractelor colective de muncă. În prezent, exceptând domeniul construcţiilor, unde a fost încheiat un contract naţional la nivel de ramură în care este prevăzut un salariu minim de peste 700 de lei, angajaţii pot fi plătiţi cu salariul minim garantat în plată (670 de lei) indiferent de pregătire. „În condiţiile în care Codul Muncii a fost modificat la cererea anumitor grupuri de interese, se naşte întrebarea, pe noi, angajaţii, cât ne-ar costa o lege care să ne apere drepturile?”, a întrebat, retoric, Alexandru Ivănescu.