Cât să ne mai hrănească agricultura românească?

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Pericol de subfinanțare

Cât să ne mai hrănească agricultura românească?

Social 19 Iunie 2018 / 16:25 636 accesări

Reducerea bugetelor UE pentru dezvoltare rurală ar agrava exodul tinerilor din satele românești

Reducerea bugetelor UE pentru dezvoltare rurală ar agrava exodul tinerilor din satele românești

Ministrul Agriculturii, Petre Daea: „Nu le poți cere fermierilor români să facă mai mult și mai bine, cu bani mai puțini și-n condiții mai restrictive“

Ministrul Agriculturii, Petre Daea: „Nu le poți cere fermierilor români să facă mai mult și mai bine, cu bani mai puțini și-n condiții mai restrictive“

O POZIȚIE DE BUN SIMȚ România militează pentru păstrarea bugetului Politicii Agricole Comune (PAC) după 2020, eliminarea plafonării şi continuarea convergenţei, la care se adaugă corectarea cifrei privind suprafaţa de referinţă, a declarat, la Luxemburg, ministrul Agriculturii, Petre Daea, susţinând totodată că „o alocare bugetară redusă pentru dezvolare rurală va accentua cel mai mare şi mai profund exod al forţei de muncă în rândul tinerilor, fenomen cu care se confruntă România la ora actuală“ - „România apreciază ca necesară şi corectă structura PAC prin cei doi piloni, dar nivelul de finanţare este insuficient şi nu răspunde pe deplin obiectivelor pe care ni le-am propus privind securitatea alimentară. Schimbările climatice sunt o realitate, nu o ficţiune. Condiţiile de mediu impun costuri suplimentare. Fermierilor noştri nu putem să le cerem să facă mai mult şi mai bine cu bani mai puţini, în condiţii mai grele şi mai restrictive. Ştim că ei lucrează ca să câştige, introducând în sol, în condiţii incerte, toate resursele de care dispun. Prin nivelul financiar şi plafonarea plăţilor directe, România este profund dezavantajată, iar fermierii se află într-o situație îngrijorătoare“. De asemenea, în cardul Consiliului UE, ministrul Agriculturii a subliniat că procentul de 2% din plafonul plăţilor directe alocat pentru susţinerea tinerilor nu este unul încurajator, iar stimularea lor prin mecanismele propuse nu este suficient de bine conturată - „Dezvoltarea rurală cu alocare bugetară redusă constituie o îngrijorare pentru perspectivele spaţiului rural şi nu numai. România se confruntă cu cel mai mare şi profund exod al forţei de muncă din rândul tinerilor. Reducerea pilonului II de pensii va accelera acest proces, cu influenţe uşor de întrezărit, dar foarte greu de rezolvat“.

SECETĂ FĂRĂ FRONTIERE Totodată, șeful MADR a susţinut poziţia Ciprului cu privire la secetă, considerând că este un fenomen care nu ţine seama de graniţe, fiind resimţit puternic şi de fermierii români - „Din nefericire, seceta nu este un eveniment izola, iar capriciile vremii creează probleme deosebite la lucrările agricole şi la producţie. De aceea, investiţiile în irigaţii şi în cercetare sunt căi de urmat în viitorul PAC“. Nu în ultimul rând, Daea a subliniat că a luat act de poziţia altor state membre, care susţin menţinerea sau creşterea bugetului PAC; ministrul consideră că este nevoie de un punct de vedere comun. Până în prezent, 22 de state vor menţinerea sau creşterea bugetului PAC, în timp ce patru state se opun. Convergenţa este susţinută de nouă state, în condiţiile în care nouă se opun, iar restul nu s-au pronunţat clar. În cazul plafonării, 14 state o resping sau cer să fie lăsată la latitudinea statului membru, potrivit agerpres.ro.



12