Bugetul necesar pentru măsurile care vizează reducerea deficitului de forță de muncă în sectorul sănătății, valorificarea forței de muncă din diaspora și reducerea barierelor de admisie pentru cetățenii din state terțe, prevăzute în strategia "România Competitivă", este de aproximativ 137 milioane de lei (echivalent a 30 milioane de euro), conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri (MECRMA). Principalele ținte ale strategiei vizează promovarea migrației de întoarcere, dezvoltarea de programe pentru susținerea antreprenoriatului în România pentru românii din diaspora, flexibilizarea procesului de admisie pentru cetățenii din state terțe în vederea atragerii de personal înalt calificat, punctează Agerpres. Conform strategiei, șansele de atragere a cetățenilor români stabiliți în afara granițelor scad direct proporțional cu durata de timp scursă de la momentul emigrării. Astfel, pentru întărirea legăturii statului român cu cetățenii din afara granițelor prin promovarea și afirmarea identității culturale și lingvistice se vor aloca 6.000 de lei. Strategia ia în considerare și lansarea programului "Diaspora Start-Up", în valoare de 30 de milioane de euro din alocarea aferentă Programului Operațional Capital Uman (POCU) 2014-2020, având ca obiectiv stimularea antreprenoriatului în rândul cetățenilor români din diaspora. În anul 2014, deficitul de forță de muncă în sistemul medical din România depășea 10%, întrucât, pe de o parte, în perioada pre și post-aderare au emigrat peste 20.000 de medici, iar, pe de altă parte, cetățenii străini întâmpină bariere excesive cu privire la încadrarea pe piața forței de muncă din sectorul medical. Numărul de muncitori imigranți din România este extrem de redus, principala sursă de imigranți fiind Republica Moldova. Diaspora reprezintă un partener de dezvoltare nevalorificat și neangajat în mod coerent și consecvent. Studenții și lucrătorii români din străinătate, la întoarcerea în România, se arată în documentul Ministerului Economiei, pot aduce know-how, aptitudini și inovație care ar impulsiona economia și societatea românească, ar transforma fenomenul „brain drain“ într-unul de tip „brain gain“. De asemenea, prin dezvoltarea unui cadru care să faciliteze colaborarea cu țara prin mijloacele tehnice actuale, ei pot contribui și punctual de acolo de unde sunt.

România ar avea de beneficiat de pe urma reducerii barierelor de admisie pentru cetățenii din state terțe, întrucât imigranții contribuie la dezvoltarea societăților și economiilor prin impactul pe care îl au asupra pieței forței de muncă, contribuțiile plătite la bugetul de stat și asupra creșterii economice. Aceștia pot contribui la încetinirea procesului de îmbătrânire a populației, pot acoperi deficitele de forță de muncă din anumite sectoare, sporesc legăturile comerciale cu restul lumii și aduc inovație și spirit antreprenorial.