Fiecare lăcaş de cult unde există relicve sfinte trebuie să trimită dovezile provenienţei acestora. Toate aceste informaţii se vor regăsi în catalogul moaştelor. În paginile publicaţiei vor fi prezente doar osemintele sfinţilor care sunt autentificate şi deţin acte doveditoare. Reprezentanţii Bisericii spun că osemintele sunt considerate moaşte dacă lângă mormântul în care au fost descoperite există inscripţii cu minunile celui îngropat. În plus, rămăşiţele trebuie să emane un miros plăcut şi să nu fie degradate. Moaştele trebuie să fie şi autentificate pentru a putea fi în centrul atenţiei la sărbătorile religioase. Inventarierea sfintelor oseminte este aproape de final în judeţul Constanţa. „Noi adunăm date despre ele, certificate de autenticitate, pentru că orice raclă cu moaşte trebuie să fie însoţită de un certificat care să autentifice atât provenienţa, cât şi conţinutul lor. În speţă, ce sfânt este”, spune Călin Gavrilaş, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Tomisului. Probleme cu autenticitatea rămăşiţele sfinţilor au fost în mai multe locuri din ţară. De exemplu, la mânăstirea Saon din judeţul Tulcea sunt expuse moaştele unor luptători împotriva comunismului. Credincioşii se închină la ele fără să ştie că sfinţii nu sunt, de fapt, sfinţi. Ei nu au fost canonizaţi de Biserică. Preoţii îi sfătuiesc pe enoriaşi să se roage la moaşte, însă cu măsură. Psihologii susţin că procesiunile pot ajuta oamenii, însă autenticitatea moaştelor nu are, în aceste cazuri, relevanţă. „Sunt mecanisme de apărare. Încercăm să ne găsim soluţii, rezolvări la problemele noastre sperând. Este o gândire pozitivă. O gândire curată. Important e să trecem şi la fapte”, spune psihologul Simona Gemănaru. Patriarhia a dat asigurări că noul catalog cu moaştele aprobate de Biserică va fi publicat în cursul acestui an. Astfel, în curând, ortodocşii vor şti exact la rămăşiţele cui se roagă.