Electoratul provinciei spaniole a aprobat, în urma referendumului de duminică, statutul de autonomie extinsă, susţinut de Guvernul socialist, dar criticat de opoziţia conservatoare, potrivit rezultatelor anunţate după numărarea a 99,9% dintre buletinele de vot. Circa 74% dintre alegătorii catalani au votat în favoarea textului, ce accentuează identitatea acestei regiuni prospere din nord-estul Spaniei şi îi conferă noi competenţe fiscale, judiciare şi administrative. Totuşi, rata de participare la acest referendum, calificat drept "istoric", a fost sub 50%, prezenţa devenind un argument folosit de cei care se opun acestui statut pentru a discredita scrutinul.

Liderul Guvernului socialist de la Madrid, Jose Luis Rodriguez Zapatero, pentru care referendumul a fost extrem de important, a salutat sprijinul larg de care se bucură noul statut, subliniind că acesta consolidează "identitatea" Cataluniei şi oferă provinciei un instrument mai bun pentru dezvoltare. "Spania adeptă a autonomiei evoluează", a conchis premierul spaniol. În replică, liderul Partidului Popular, aflat în opoziţie, Mariano Rajoy, i-a cerut premierului Zapatero să pună capăt acestei "operaţiuni de lichidare a Spaniei constituţionale" creată în anul 1978, data adoptării noii Constituţii spaniole.

Premierul spaniol s-a implicat profund în elaborarea unui compromis asupra textului şi în campania de promovare a acestuia, documentul fiind considerat unul dintre cele mai riscante dosare politice din perioada mandatului său, alături de armistiţiul anunţat de organizaţia separatistă ETA. Noul statut de autonomie extinde competenţele fiscale şi administrative ale Cataluniei, una dintre regiunile autonome cele mai bogate din Spania, alături de Ţara Bască. Prima versiune a documentului, aprobată cu o majoritate covîrşitoare, în luna septembrie, în Parlamentul catalan, a fost ulterior modificată de Legislativul spaniol, acesta eliminînd termenul de "naţiune" din primul articol, prin care era desemnată Catalunia. Statutul a generat dezbateri aprinse între Partidul Socialist Muncitoresc din Spania, aflat la guvernare şi opoziţia de dreapta, adeptă a centralizării, care a avertizat asupra "balcanizării" Spaniei.