EXPERTIZĂ. Enigma catastrofei aviatice de la Tuzla, în urma căreia 12 militari au murit, şi-a găsit dezlegarea. Specialiştii au ajuns la concluzia că aparatul de zbor AN 2, care a decolat în fatidica zi de 5 iulie de pe pista aerodromului Tuzla, a avut probleme tehnice. Mai exact, arată raportul, teribilul accident a avut loc din cauza ruperii levierului de comandă, propagarea fisurilor putând fi “generată de suprasolicitarea lanţului longitudinal ca urmare a încărcăturii apropiate de masa maximă”. Practic, specialiştii spun că dezastrul aviatic a fost cauzat “de o defecţiune tehnică ce nu putea fi prevăzută“. Anchetatorii au refăcut filmul tragediei de la Tuzla. La ora 17.41, echipajul a primit de la turnul de control informaţiile referitoare la condiţiile meteo din zona aerodromului şi aprobarea pentru decolare. Membrii echipajului au făcut apoi un ultim control al tabloului de bord, pilotul dând corect comanda electrică de bracare a flapsurilor la 15 grade şi nu la 20. Dacă ar fi fost poziţionate în 20, spun experţii, “din cauza denivelărilor pe care le prezintă pista aerodromului, exista riscul ca avionul să se desprindă de la sol în limită de viteză”. Apoi a început rulajul pe pistă, la bordul aparatului de zbor aflându-se 14 persoane. “Rulajul înaintea desprinderii de la sol s-a executat normal, cu menţinerea corectă a direcţiei de decolare. Avionul a început să se deplaseze cu viteză din ce în ce mai mare, iar când aceasta a atins valoarea de 70 km/oră, echipajul a dat comanda de ridicare a roţii posterioare”, se arată în dosar. După ridicarea roţii şi efectuarea rulajului pe două puncte, timp de aproximativ patru secunde, până la 110-120 km/oră, avionul s-a desprins de la sol, a executat un palier scurt (zbor paralel cu solul, pentru creşterea vitezei, înainte de zborul în urcare), circa două secunde, urmat de un cabraj puternic. “În procedura de decolare a acestui tip de avion, regula este ca zborul în palier să se efectueze până la atingerea vitezei de aprox. 150 km/oră, pentru a-i asigura apoi o pantă de urcare în condiţii de deplină siguranţă”, mai spun anchetatorii. Cabrajul a fost necomandat, progresiv şi continuu, într-o primă etapă, la un unghi de 20º-30º faţă de orizontală, apoi a crescut vertiginos spre 60º-70º, contrar comenzilor de picaj date de ambii piloţi prin împingerea manşei în faţă, spre tabloul de bord, comenzi care au rămas fără efect. Avionul a ajuns la o înălţime de aproximativ 40 de metri, după care a început căderea.

INCENDIU DEVASTATOR. După prăbuşirea aeronavei, la bord a izbucnit un incendiu violent. La impactul cu solul, racordurile conductelor de carburant au cedat şi benzina s-a pulverizat peste persoanele din cabina de pasageri, amplificând flăcările. Accidentul a avut loc sub privirile paraşutiştilor aflaţi la punctul de îmbarcare, care au început să alerge spre avion pentru a încerca să-şi salveze colegii. Cpt. Daniel Bălăşanu a reuşit să-şi revină rapid din şoc şi să iasă din cabina aeronavei prin partea stângă, trecând prin cupola avariată. Paraşutistul Marius Nazare, care ocupa ultimul scaun din stânga cabinei de pasageri, a părăsit compartimentul cargo printr-o spărtură a fuselajului, numai după ce şi-a desfăcut paraşuta de rezervă, fiind ajutat de colegii săi de la sol. Ajunşi la locul catastrofei, cei aflaţi la punctul de îmbarcare au reuşit să-l scoată din flăcări pe paraşutistul Liviu Antim, înainte ca incendiul să facă imposibilă orice acţiune de salvare. În momentele dramatice pe care le-au trăit, înainte de părăsirea aeronavei, Marius Nazare l-a ajutat pe lt. Liviu Antim, aflat pe scaunul din stânga lui, să ajungă în vecinătatea spărturii din fuselaj, unde acesta a rămas, însă, înţepenit din cauza fracturilor pe care le suferise şi a paraşutei, a cărei siguranţă s-a blocat. Cu toate eforturile colegilor săi de a-l scoate de acolo, nu s-a putut elibera decât după ce o parte a echipamentului pe care îl purta a ars.

“NU A ASCULTAT DE COMENZI”. “La cercetarea efectuată asupra aparatului de zbor s-a constatat că partea posterioară a levierului de comandă, cea care face legătura cu bieleta, s-a rupt”, au concluzionat experţii. În finalul raportului se arată că \"modul gradual de supraîncălzire, înregistrând un maxim în zona găurii de prindere a piesei de contact, sugerează ca posibilă cauză a acesteia producerea de descărcări electrice. Propagarea fisurilor din masa piesei supuse expertizei ar fi putut fi determinată de suprasolicitarea lanţului longitudinal din cauza încărcăturii apropiate de masa maximă şi centrajului deplasat în spate, ceea ce a făcut ca menţinerea avionului în echilibru să se facă prin bracarea pe poziţia maximă a profundorului”, se mai arată în raportul specialiştilor. Cauza de natură tehnică este confirmată de declaraţiile pilotului şi ale unor martori oculari. Cpt comandor Marin Marian, unul dintre cei care au văzut ce s-a întâmplat la aerodromul Tuzla, a declarat: \"Am fost surprins să aflu că militarul cu capul însângerat pe care-l văzusem iniţial era chiar pilotul. La întrebările mele mi-a răspuns: «Nu a ascultat de comenzi»\". “Ruperea comenzii profundorului duce la imposibilitatea introducerii avionului în picaj sau cabraj din cauza ineficienţei comenzii manşei în profunzime, profundorul fiind acţionat, în aceste condiţii, numai de fileurile de aer”, mai arată experţii.

ÎNAINTAŢI ÎN GRAD. Rudele militarilor care şi-au pierdut viaţa în tragedia de la Tuzla nu sunt mulţumite de rezultatul anchetei. Oamenii cred că aparatul de zbor avea probleme şi că cei dragi lor au fost trimişi la moarte sigură. Rudele lui Vlăduţ Sărman împreună cu cele ale lui Liviu Antim şi Cosmin Florescu au dat în judecată Ministerul Apărării, prima înfăţişare urmând să aibă loc pe 13 octombrie la Tribunalul Bucureşti. Oamenii spun că se vor opri abia după ce adevărul va ieşi la lumină. Unii dintre ei sunt hotărâţi chiar să cheme în România specialişti NATO pentru a efectua o nouă expertiză. “Vom cere despăgubiri dar nu pentru noi. Îi vom da armatei să cumpere elicoptere noi, să nu mai moară şi alţi copii nevinovaţi”, a spus Emilia Sărman, mama lui Vlăduţ Sărman. Ministrul Gabriel Oprea a semnat, ieri, ordinele de înaintare în grad a militarilor care au murit în catastrofa de la Tuzla. În cazul fostului comandant al Şcolii de la Boboc, Nicolae Jianu, a fost transmisă şefului statului propunerea de acordare a gradului de general de flotilă. MApN precizează că avansările în grad au fost făcute \"în semn de recunoaştere a meritelor în îndeplinirea misiunilor care le-au fost încredinţate, de apreciere a curajului dovedit în a înfrunta riscuri majore şi a spiritului de sacrificiu până la jertfa supremă\".