Stare de urgenţă. Japonia se confruntă cu o criză extrem de gravă în sistemul său nuclear, fiindcă cel puţin trei dintre centralele sale nucleare raportează probleme. Un număr de 11 din 50 de reactoare ale ţării sunt închise. Sistemul de răcire al centralei nucleare Tokai s-a oprit, ieri, dar autorităţile afirmă că sistemul de pompare al centralei reuşeşte să asigure scăderea temperaturii în reactor. Centrala nucleară Tokai a fost dată în folosinţă în anii \'70 şi a fost prima centrală niponă ce a produs peste 1000 de MW. Unitatea este situată în districul Naka, din prefectura Ibaraki, şi este operată de Japan Atomic Power Company. Centrala Tokai, alături de Fukushima 1 şi Onagawa, s-a numărat printre centralele care s-au închis automat în urma seismului de vineri. Guvernul nipon a avertizat, ieri, în legătură cu riscul unei noi explozii la centrala nucleară Fukushima 1, din cauza unei acumulări de hidrogen la reactorul 3. Ca măsură de precauţie, peste 170.000 de persoane din zonă au fost evacuate, dar nivelul radiactivităţii nu reprezintă nicio ameninţare pentru viaţa oamenilor.
O explozie a avut loc, sâmbătă, la centrala Fukushima I, din cauza presiunii vaporilor. Autorităţile au anunţat că folosesc apă de mare pentru a răci reactoarele, ceea ce, potrivit experţilor, ar fi o măsură luată in extremis, care arată că orice alte soluţii au fost epuizate. Din cauza imposibilităţii de răcire la reactorul nr.1, în jurul facilităţii nucleare au fost depistate sâmbătă cesiu radioactiv şi iod, substanţe care sunt eliberate la o fisiune atomică, ceea ce a determinat Agenţia niponă pentru siguranţă nucleară să admită că reactorul s-a topit parţial. Este primul incident de acest gen din istoria Japoniei. Temperatura de topire a barelor care conţin cesiu este de circa 2.800 de grade Celsius, iar depistarea de cesiu arată că reactorul s-a încălzit periculos de mult. În urma exploziei, a fost extinsă zona de evacuare a populaţiei de la o rază de zece la 20 de kilometri. Potrivit agenţiei Kyodo, 19 persoane au fost contaminate.
Ieri, autorităţile au decretat primul, adică cel mai scăzut nivel de urgenţă, la centrala nucleară Onagawa, din cauza radioactivităţii care depăşeşte nivelurile permise în zona din jurul centralei. Centrala nucleară Onagawa se află în apropiere de oraşul Ishinomaki, din prefectura Miyagi, zona cel mai grav afectată de cutremur.
Cea mai gravă situaţie din 1945. Situaţia de la Fukushima 1 nu este la fel de gravă ca aceea de la Cernobâl din 1986, a insistat şeful Executivului de la Tokyo, explicând că, spre deosebire de acest caz, în dezastrul din \'86 radiaţiile nucleare au fost emise în aer. Premierul Kan a aprobat un plan de urgenţă, ce va permite începând de luni întreruperea aprovizionării cu energie electrică de către operatorul Tokyo Electric Power Co. La Tokyo a fost deja instituită raţionalizarea energiei electrice, iar Japonia a cerut Rusiei suplimentarea gazului natural lichefiat furnizat. Premierul Vladimir Putin a asigurat că tot ajutorul necesar va fi acordat Japoniei, Rusia fiind pregătită să suplimenteze şi exporturile de cărbuni.
Japonia se confruntă cu cea mai gravă situaţie de la cel de-al Doilea Război Mondial, a declarat ieri premierul Naoto Kan. Acesta a cerut intensificarea la maximum a eforturilor angajate de autorităţi pentru salvarea de vieţi omeneşti. În acest scop, Guvernul va aloca circa 200 de miliarde de yeni, echivalentul a 2,44 miliarde de dolari, dintr-un fond de rezervă, însă nu va proceda la suplimentarea bugetului, aşa cum cer unii deputaţi ai opoziţiei.
Presa critică dur. Premierul Naoto Kan este criticat dur de presa de la Tokyo, care consideră inadecvată reacţia Guvernului după explozia de la centrala nucleară Fukushima 1. Cotidianul „Yomiuri” aminteşte că Guvernul a oferit informaţii abia după cinci ore de la explozie, ceea ce a provocat îngrijorarea întregii populaţii locale. Cotidianul de centru-stânga „Asahi Shimbun” critică, la rândul său, întârzierea cu care a fost luată decizia de extindere a zonei de evacuare din zona centralei nucleare. „Este dificil, însă guvernul trebuie să fie responsabil pentru securitatea populaţiei şi să ia în considerare cele mai grave scenarii”, titrează ziarul nipon. A fost criticată şi atitudinea operatorului Tokyo Electric Power (TEPCO), în legătură cu măsurile insuficiente prevăzute pentru situaţii de criză.
Un necaz nu vine niciodată singur. Un vulcan situat în sud-vestul Japoniei a proiectat, ieri, fragmente de rocă şi cenuşă până la altitudinea de 4.000 de metri, la două săptămâni după o erupţie similară. Vulcanul Shinmoedake, situat la altitudinea de 1.420 de metri pe insula Kyushu, a erupt în luna ianuarie, după o pauză de 52 de ani. Autorităţile au restricţionat accesul în apropierea vulcanului Schinmoedake, ce face parte din lanţul Kirishima, format din circa 20 de vulcani. Totodată, Agenţia meteorologică niponă a revizuit magnitudinea cutremurului de vineri de la 8,9 la 9 pe scara Richter.
O salvare miraculoasă. Un bărbat în vârstă de 60 de ani a fost salvat, ieri, la 15 kilometri în largul coastelor nipone. Bărbatul a petrecut două zile plutind pe un fragment al acoperişului casei sale distruse de tsunami. Hiromitsu Shinkawa a fost localizat de un distrugător al Marinei nipone, în largul regiunii Fukushima. Deşi starea sa de sănătate este bună, a fost transferat cu elicopterul la un spital din regiune. Un ultim bilanţ indică peste 2000 de morţi şi dispăruţi şi 1.741 de răniţi. Însă comandantul poliţiei din prefectura Miyagi a declarat că se aşteaptă ca bilanţul să depăşească 10.000 de victime numai în această regiune. Circa 12.000 de persoane au fost salvate până în prezent şi se estimează că 600.000 de persoane au fost evacuate, în decurs de trei zile, din şase prefecturi. Circa 100.000 de militari japonezi sunt mobilizaţi pentru operaţiunile de salvare.
Ajutor şi compasiune. Echipele de salvare încep să vină în număr tot mai mare în Japonia, căreia peste 70 de ţări şi organizaţii i-au oferit ajutorul după seismul şi tsunami-ul devastatoare. Ieri, ajunseseră la Tokyo echipe de salvatori din Germania, Elveţia, SUA, Ungaria şi China. Au fost primite oferte de ajutor şi din partea a cinci organizaţii internaţionale, între care Asociaţia ţărilor din Asia de sud-est şi Programul Alimentar Mondial. Şi o echipă de experţi ai Naţiunilor Unite, specializaţi în evaluarea dezastrelor, se va deplasa în Japonia. Costurile seismului din Japonia pentru firmele de asigurări ar putea atinge 34,6 miliarde de dolari, conform unei estimări oficiale a companiei de evaluare a riscurilor AIR Worldwide. Compania americană estimează că daunele pentru asigurări sunt cuprinse între 14,5 şi 34,6 miliarde de dolari, dar multe date de pe teren încă sunt indisponibile. Cel puţin 20.820 de clădiri au fost distruse complet sau parţial în zonele afectate.
Şi Papa Benedict al XVI-lea s-a rugat, ieri, pentru victimele seismului din Japonia şi a salutat demnitatea şi curajul cu care populaţia face faţă acestei tragedii.