Probabil vă întrebați, adeseori, ce se întâmplă cu taxele și impozitele pe care le plătiți cu regularitate la bugetul local, din moment ce investițiile în dezvoltarea localităților sunt inexistente. În cazul în care vă numărați printre românii care își pun această problemă, trebuie să știți că o mare parte din bugetele locale s-a dus, în ultimii doi ani, pe... hârtii. Mai exact, pe studii de fezabilitate, adică acele documente care atestă dacă o anumită investiție este realizabilă și rentabilă. Deși pare doar o simplă formalitate birocratică, studiul de fezabilitate este obligatoriu pentru orice proiect ce vizează dezvoltarea locală. Potrivit unui raport al Curții de Conturi (CC), numai în 2014, administrațiile publice locale au aruncat peste 30 de milioane de euro pe studii de fezabilitate pentru proiecte europene care nu s-au mai realizat niciodată. Mai grav este faptul că multe dintre aceste studii au fost întocmite prost, după cum spun specialiștii CC. „Primarii au încercat să întocmească mai multe proiecte, sperând ca măcar unul să fie aprobat. Însă unele nici măcar nu au fost trimise spre aprobare, iar altele nu au obținut finanțare din cauza documentației prost întocmite. Cu acești 30 de milioane de euro cheltuiți pe studii de fezabilitate se puteau face, totuși, destul de multe investiții”, a declarat președintele CC, Nicolae Văcăroiu.

CUM E SITUAȚIA DE FAPT? În teorie, datele prezentate de președintele CC arată faptul că o bună parte din banii noștri a fost aruncată pe Apa Sâmbetei. Totuși, edilii spun că lucrurile nu stau chiar așa. De pildă, primarul din Chirnogeni, Gheorghe Manta, a declarat că inspectorii CC au tras acest semnal de alarmă fără să analizeze cauzele pentru care proiectele nu au mai fost finalizate. „Multe dintre proiectele noastre au fost declarate eligibile, dar nefinanțabile. De aceea nu am dus la bun sfârșit investițiile și s-au pierdut banii cheltuiți pe studiile de fezabilitate”, a spus Manta. El a menționat că, în ultimii zece ani, a avut cel puțin cinci proiecte depuse, dar nefinanțate, pentru studiile cărora au fost cheltuiți sute de mii de lei. La fel se întâmplă și în alte comune constănțene. De exemplu, în comuna Adamclisi, administrația a încercat de mai multe ori să instaleze o rețea centralizată de alimentare cu apă în satele Abrud și Hațeg, însă proiectele au fost considerate nerentabile. „Am cheltuit sute de mii de lei pe întocmirea și actualizarea studiilor pentru proiecte care nu au fost finanțate. Nu aveam cum să depunem proiecte fără studii de fezabilitate, dar nu e vina noastră că nu sunt aprobate”, a explicat primarul din Adamclisi, Anton Burcea. Și administrația comunei Independența s-a confruntat cu mai multe eșecuri, tot din cauza ineficienței economice. „Când vorbim despre asigurarea unor condiții decente de viață pentru locuitori, nu ar trebui să se ia în considerare numai criteriile economice, ci și cele sociale, pentru că sunt făcute pentru nevoile oamenilor, nu pentru profit”, a spus primarul comunei Independența, Cristea Gâscan. Dincolo de această dispută dintre autoritățile locale și organele de control, un lucru este clar. Sistemul prin care se acordă fondurile europene trebuie regândit serios. Altfel, vom pierde alte zeci de milioane de euro și în anii viitori.