Mai sunt câteva zile până la începerea Postului Paştelui! În prima săptămână a Postului Mare, în zilele de luni, marţi, miercuri şi joi, în biserici va fi oficiată slujba Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul, iar începând de miercuri, se săvârşeşte Sfânta Liturghie a Darurilor mai înainte sfinţite. Înaltpreasfinţitul Teodosie va oficia, în cele trei zile, Canonul cel Mare la Catedrala Arhiepiscopală „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, începând cu ora 17.00. Miercuri, 5 martie, va săvârşi Sfânta Liturghie a Darurilor mai înainte sfinţite la Catedrala „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, începând cu ora 8.00.

Înaltele feţe bisericeşti spun că Postul cel Mare a fost rânduit de Biserică atât pentru pregătirea celor ce primeau Botezul creştin de Paşti, cât şi ca mijloc de creştere duhovnicească a credincioşilor pentru întâmpinarea Patimilor şi a Învierii Domnului. Totodată, el aminteşte de postul de patruzeci de zile ţinut de Mântuitorul înainte de începerea activităţii Sale mesianice, de unde denumirea de Păresimi (din lat. quadragesima = patruzeci) sau Patruzecime. Preoţii spun că postul Paştilor este cel mai lung şi important dintre posturile Bisericii Ortodoxe. Sfinţii Părinţi consideră că el are origine apostolică. Motivul? De la sfârşitul secolului al III-lea, Postul a fost împărţit în două perioade distincte: cel al Păresimilor sau prepascal (până la Duminica Floriilor) şi Postul Paştilor sau pascal (din Duminica Floriilor până la Înviere). Din acest motiv, durata totală de postire este de 48 de zile. În Postul Mare, Biserica Ortodoxă face dezleagări la peşte de Buna Vestire (25 martie) şi de Intrarea Domnului în Ierusalim (13 aprilie).

Sfinţii Cuvioşi Ioan Casian şi Gherman din Dobrogea

În fiecare an pe 28 februarie, iar în anii bisecţi pe 29 februarie, Biserica Ortodoxă îi sărbătoreşte pe Sfinţii Cuvioşi Ioan Casian şi Gherman din Dobrogea. Sfântul Cuvios Ioan Casian s-a născut în jurul anului 360, fiind considerat întemeietorul monahismului în Apus. Prietenul lui, Sfântul Cuvios Gherman, s-a născut în jurul anului 368. Cei mai mulţi istorici bisericeşti consideră că cei doi sunt originari din Sciţia Minor, Dobrogea de astăzi. S-au dedicat vieţii monahale încă din tinereţe, mergând la o mănăstire din Betleem. În preajma anului 385, cei doi au mers în Egipt pentru a cunoaşte vieţuirea părinţilor din pustiu. În anul 400 s-au dus la Constantinopol, unde era patriarh Sfântul Ioan Gură de Aur, care l-a hirotonit diacon pe Sfântul Ioan, iar pe Sfântul Gherman l-a hirotonit preot. În jurul anului 405 au mers la Roma, încercând să-l apere pe Sfântul Ioan Gură de Aur, care, cu un an înainte, fusese exilat. Sfântul Gherman a trecut la cele veşnice la Roma. În anul 415, Sfântul Ioan Casian s-a stabilit la Marsilia şi a fost hirotonit preot. A întemeiat două mănăstiri - una de călugări, cu hramul „Sfântul Victor”, şi alta de călugăriţe şi a redactat două scrieri importante: „Convorbiri cu părinţii pustiei” şi „Aşezămintele vieţii de obşte a călugărilor”. Sfântul Ioan Casian a murit la Marsilia, în anul 435.