Desigur, cifrele pe care le veţi citi mai jos sunt orientative căci foarte puţini dintre cei plecaţi au şi anunţat autorităţile de situaţia în care se află. Astfel, aceste statistici au la bază descoperirile autorităţillor, adesea întâmplătoare, şi informaţii primite de la şcoli sau de la bunicii copiilor. Astfel, nmărul total al copiilor din România care aveau ambii părinţii plecaţi la muncă în străinătate era, la finele anului trecut, de 17.425, în timp ce totalul copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate era de 94.896, conform datelor centralizate de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA).

Dintre cei 17.425 de copii cu ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate, 16.302 se aflau în îngrijirea rudelor de până la gradul IV, fără măsuri de protecţie, restul fiind plasaţi la un asistent maternal, centre de plasament, sau alte familii / persoane. Conform sursei citate, un număr de 64.701 de copii aveau un părinte plecat la muncă în străinătate, iar dintre aceştia 62.350 de copii erau în grija rudelor până la gradul IV, fără măsură de protecţie, iar 1.558 de copii se aflau în sistemul de protecţie specială, cum ar fi în grija unui asistent maternal, în centre de plasament sau la alte familii/persoane.

Totodată, un număr de 12.770 de copii proveneau din familii în care părintele unic susţinător era plecat la muncă în străinătate, iar dintre aceştia, 11.321 de copii au rămas acasă în îngrijirea rudelor de până la gradul IV, fără măsură de protecţie.

Totalul copiilor rămaşi acasă care se aflau în sistemul de protecţie specială se ridica la 3.730, dintre care 544 erau în grija unui asistent maternal, 876 în centre de plasament, 2.031 la rude până la gradul IV, iar 279 în grija altor familii/persoane.