Românca aflată la bordul aeronavei Airbus A330 a companiei Air France care a dispărut luni dimineaţă, deasupra Oceanului Atlantic, în timp ce efectua o cursă între Rio de Janeiro şi Paris, se numeşte Violeta Băjenaru-Declerk, era originară din Buzău, plecase în Franţa în urmă cu mai mulţi ani, fiind cadru universitar la Ecole de Bois din Nantes. Era căsătorită din 2008, cu un cetăţean francez. Purtătorul de cuvînt al Ministerului de Externe nu a putut confirma identitatea persoanei respective. ”Legea privind protecţia datelor ne împiedică să dezvăluim orice fel de informaţie despre identitatea persoanei”, a declarat Alin Şerbănescu, purtătorul de cuvînt al MAE. Airbusul A330, care a decolat duminică de la Rio, la ora locală 19.00 (1.00 ora României) urma să aterizeze la Paris, luni, la ora locală 11.10 (12-10 ora României), pe aeroportul Roissy, unde nu a mai ajuns. A dispărut de pe ecranele de control în timp ce survola Atlanticul, cu 228 de persoane la bord. Un moştenitor al tronului Braziliei, Pierre-Louis d\'Orléans-Bragance, figurează printre pasagerii avionului dispărut. Născut în 1983, în Rio de Janeiro, tînărul, absolvent al unei şcoli de economie, este considerat unul dintre moştenitorii Casei Imperiale a Braziliei, a cărei domnie a fost abolită în 1889, odată cu instaurarea republicii. Potrivit TV GloboNews, Pierre-Louis d\'Orléans-Bragance, care locuia în Europa, s-a dus în Brazilia pentru a-şi vizita cîteva rude. Stră-strănepot al lui Isabelle de Bragance, prinţesă a Braziliei, el este al patrulea în ordinea succesiunii la tron. Imperiul Braziliei a fost fondat de Pedro I în 1822, după exilarea familiei regale din Portugalia, provocată în 1807, de invazia trupelor lui Napoleon. Monarhia braziliană, în cursul căreia a fost abolită sclavia, în 1888, a fost răsturnată anul următor, de o lovitură de stat ce a dus la proclamarea republicii. De asemenea, la bord se aflau directori din companiile Michelin şi unitatea braziliană a Thyssen Krupp, oţelărie germană. Compania Air France a anunţat că astăzi va fi oficiată o slujbă religioasă în memoria victimelor aeronavei dispărute, la Catedrala Notre-Dame din Paris, la ora locală 16.00.

”Tragedie” şi ”durere” erau cuvintele cel mai des folosite marţi, de cotidianele braziliene, după dispariţia aparatului Airbus A330 al companiei Air France în Oceanul Atlantic, cu 228 de persoane la bord. ”Durere de ambele părţi ale Atlanticului”, titrează cotidianul ”Rio O Globo” pe prima pagină a unui supliment special consacrat dispariţiei avionului deasupra Atlanticului. Ziarele braziliene se întreabă care sînt cauzele misteriosului accident. Cabina avionului se depresurizase, se pare, şi sistemul electric înregistrase o avarie, dar acestea nu sînt motive suficiente pentru a provoca prăbuşirea unui avion. Presa subliniază şi că serviciile specializate avertizaseră în legătură cu o furtună în regiune. ”Estado de la Sao Paulo” publică o listă de 15 semne de întrebare care persistă: Se poate prăbuşi un avion din cauza unui fulger? De ce nu a alertat pilotul turnul de control? În ce situaţie emite un avion mesaje automate? Ziarele naţionale consacră, de asemenea, un amplu spaţiu ”viselor şi proiectelor de viaţă întrerupte ale victimelor, mărturiilor apropiaţilor şi durerii celor care rămîn în urmă”.

Cuvîntul ”mister” a revenit cel mai des în ziarele din Franţa, marţi, care îşi pun întrebări despre dispariţia avionului. ”Oare fulgerul este de vină pentru dispariţia cursei Rio-Paris, în condiţiile în care, în fiecare an, numeroase aparate sunt lovite de fulger, fără să se producă avarii?”, se întreabă Laurent Joffrin în ”Liberation”, sub titlul ”Misterele cursei Rio-Paris”. Acelaşi termen este folosit şi de ”Le Figaro” şi ”Le Parisien”. Primul reia traseul cursei Air France, de la punctul de plecare pînă la sosire, iar celălalt ziar publică o fotografie cu rudele îndurerate. ”France Soir” consideră că ”sînt mii de întrebări în faţa unei astfel de incertitudini, într-o perioadă în care sateliţii reşesc să identifice oamenii pe stradă, să supravegheze tot ce este posibil de controlat”. ”Le Telegramme” evocă o altă pistă decît cea a fulgerului care a lovit avionul. ”Este ipoteza pe care o cred autorităţile şi compania, fără să comenteze: un atentat. Deocamdată, să nu ignorăm această variantă”.

Resturile unui avion, în apele Atlanticului

Aviaţia militară braziliană a descoperit, marţi, resturile unui avion, în zona unde se presupune că s-a prăbuşit, luni, Airbus-ul companiei Air France. Fragmente de mici dimensiuni ale unui avion au fost găsite în Atlantic, la 650 de kilometri nord-est de insula braziliană Fernando de Norohna, printre care un scaun, a anunţat un purtător de cuvînt brazilian, Jorge Amaral. Acesta a subliniat că nu poate confirma că este vorba despre avionul Air France, atîta timp cît nu se va găsi măcar o piesă cu un număr de serie sau de identificare. Mai multe aparate braziliene participă, în comun cu Franţa şi alte ţări, printre care SUA şi Spania, la căutările în mijlocul Atlanticului, pentru a găsirea epavei zborului AF 447 Rio-Paris. Zona unde s-ar fi prăbuşit avionul, situată la circa 1.000 de kilometri de coastele Braziliei şi la circa 2.000 de kilometri de coastele senegaleze, a fost delimitată cu ajutorul ultimelor mesaje tehnice emise de aparat. Pe de altă parte, pilotul unui zbor comercial brazilian al companiei TAM a declarat că a văzut fragmente şi lumini portocalii pe suprafaţa oceanului, în timp ce se afla în spaţiul aerian senegalez. Aceste informaţii au fost apreciate drept convergente cu ultima poziţie cunoscută a aparatului A330, potrivit comandantului Christophe Prazuck, purtătorul de cuvînt al armatei franceze.

Autorităţile franceze şi braziliene s-au resemnat cu ideea că nu se mai pot găsi supravieţuitori. “În asemenea circumstanţe, nu se poate face nimic mai mult decît a plînge pentru victime şi a le susţine familiile”, a declarat preşedintele brazilian, Luiz Inacio Lula Da Silva. “SUA vor acorda toată asistenţa necesară pentru a afla ce s-a întîmplat”, a declarat, la rîndul său, preşedintele american, Barack Obama, pentru postul de televiziune francez I-Télé.

Anchetatorii nu privilegiază nicio ipoteză privind dispariţia avionului

Ministrul francez al Transporturilor, Jean-Louis Borloo, a anunţat că nu exclude nicio ipoteză, nici chiar pista teroristă exclusă luni, subliniind că în acest stadiu al anchetei, niciun element nu pare să susţină această ipoteză. Anchetatorii nu privilegiază încă nicio ipoteză privind dispariţia avionului, care a fost precedată de o pană electrică generalizată, potrivit companiei, a declarat premierul francez, Francois Fillon. “Singura noastră certitudine este că nu a existat un SOS transmis de avion, ci alerte automate regulate, timp de trei minute, care sugerează că toate sistemele cedaseră”, potrivit premierului.