„Cavalleria rusticana” şi „Paiaţe” încheie Festivalul Muzicii şi Dansului

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

„Cavalleria rusticana” şi „Paiaţe” încheie Festivalul Muzicii şi Dansului

Cultură 05 Noiembrie 2009 / 00:00 560 accesări

Cea de-a XXXV-a ediţie a Festivalului Internaţional al Muzicii şi Dansului, manifestare tradiţională pe scena de la malul mării, organizată de Teatrul Naţional de Operă şi Balet „Oleg Danovski” şi Consiliul Judeţean Constanţa, cu sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor, a ajuns la final. După ce, timp de trei săptămâni, a oferit publicului momente muzicale şi coregrafice speciale, cu invitaţi din ţară şi de peste hotare, festivalul se încheie în această seară, la Sala Teatrului „Oleg Danovski”, cu spectacolul compus din cele două opere clasice „Cavalleria rusticana” de Pietro Mascagni şi „Paiaţe” de Ruggiero Leoncavallo, care va fi prezentat cu începere de la ora 19.00.

Încă de la premiera pe scena constănţeană, din luna decembrie a anului trecut, spectacolul a impresionat audienţa prin calitatea interpretării artiştilor din distribuţie, care s-au transpus cu multă sensibilitate în trăirile personajelor din cele două opere, ale căror teme comune sînt gelozia, pasiunea, răzbunarea. În distribuţia operei „Cavaleria rusticana” se regăsesc interpreţi lirici deosebit de talentaţi şi de apreciaţi de publicul meloman de la malul mării şi nu numai, precum: Madeleine Pascu - Santuzza, Daniel Stoica - Turiddu, Gabriela Dobre - Lucia, Ştefan Ignat din Bucureşti - Alfio, Raluca Ciocă - Bucureşti, în rolul Lola. În cea de-a doua parte a spectacolului compus, „Paiaţe”, vor evolua, de asemenea, cîteva voci inconfundabile: Alfredo Pascu din Bucureşti - Canio, Stela Sîrbu - Nedda, Ioan Ardelean - Silvio, Ştefan Ignat din Bucureşti - Silvio şi Ciprian Done - Beppo.

La pupitrul orchestrei simfonice a Teatrului „Oleg Danovski” se va afla dirijorul Răsvan Cernat. Regia artistică este semnată de Sandra-Răsvana Cernat, iar scenografia îi aparţine Nataliei Kornilova din Moscova, ale cărei creaţii au putut fi admirate, de-a lungul timpului, pe scene mari din Sankt-Petersburg, Tallin, Odessa sau Praga.



12