În Anul Internațional al Luminii, mormântul pictat descoperit la Constanța, în anul 1988, unic în întreaga Românie și datând din timpul împăratului Constantin cel Mare, va fi vedeta unei expoziții inedite: „Memoria Luminii - Hipogeu pictat din necropola Tomis. Reconstrucția 3D la scară 1:1!”. Reconstituirea în mărime naturală a fost posibilă datorită Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică INOE 2000, în colaborare cu PleshooContemporary. Evenimentul va avea loc pe 26 mai, de la ora 12.00, în sala de expoziții „Theodor Pallady” a Bibliotecii Academiei Române din Bucureşti. Expoziția, care prezintă primul monument reconstituit în mărime naturală, cu înaltă fidelitate, este organizată sub aspiciile Academiei Române, secția Arte, Arhitectură și Audiovizual, fiind deschisă  până pe 4 iunie. Expoziția va fi deschisă în prezența academicienilor Vlad I. Valentin, președinte al Academiei Române, și Răzvan Theodorescu, președintele Secției de Arte, Arhitectură și Audiovizual a Academiei Române, care vor rosti alocuțiuni inaugurale.

Cu prilejul vernisajului expoziției „Memoria luminii”, reprezentanții echipelor de cercetători din cadrul INOE și al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, alături de artiștii care au colaborat la realizarea expoziției, vor prezenta proiectele care au făcut posibilă această premieră în domeniul patrimoniului cultural din România.              

FRESCE CU O VECHIME DE APROAPE 1.700 DE ANI Cavoul familial a fost descoperit în 1988, în apropierea falezei din Constanța, cu prilejul lucrărilor făcute în zonă pentru ridicarea unui bloc de locuințe, şi făcea parte dintr-o zonă de necropolă, din care au fost cercetate circa 200 de morminte. Cavoul a fost construit în prima jumătate a secolului al IV-lea şi a fost folosit, în două faze, până la începutul secolului al V-lea. Pictura murală, care acoperă întreg interiorul monumentului, prezintă un banchet funerar şi animale în ipostaze semnificative pentru credinţele acelei epoci. Importanța monumentului constă în decorul pictat, păstrat într-o stare excepțională. Este singura operă de artă conservată - la nivelul României - din secolul al IV-lea, din timpul împăratului Constantin cel Mare. Frescele, cu o vechime de aproape 1.700 de ani, care s-au conservat pe pereţii cavoului necesită păstrarea unor condiții speciale de conservare, respectiv de microclimat - temperatură și umiditate. Din păcate, includerea în circuitul turistic a acestui monument antic excepțional presupune investiții de milioane de lei și restricții extrem de severe.

SALVARE CU RADIAȚII LASER Informațiile despre forma, culorile, compoziția, dar și despre degradările naturale vizibile și chiar cele ascunse ale hipogeului pictat din necropola Tomis au fost colectate și aduse în laborator, sau în atelierul pictorilor, cel mai adesea prin utilizarea radiației laser.

„Rezultatele remarcabile au fost obținute prin directa utilizare a autolaboratorului ART4ART, realizat în 2007 și permanent îmbunătățit de cercetătorii din cadrul INOE. Acest laborator mobil poate acționa precum o „ambulanță” pentru patrimoniu, fiind conceput să ajute restauratorul și arheologul în luarea deciziilor și aplicarea procedurilor optime pentru salvgardarea bunurilor culturale”, precizează organizatorii. „Totodată, am avut în vedere ca titlul expoziției „Memoria luminii” să fie unul generic, pentru că autorii reconstituirii și organizatorii expoziției doresc sa organizeze cât mai curând posibil vernisajul altor trei morminte pictate din necropola Tomis  (datând din secolele IV–VI), precum și al unui alt proiect de anvergură, deopotrivă fezabil și deosebit de îndrăzneț, anume reconstrucția 3D a ansamblului de biserici rupestre de la Basarabi-Murfatlar, datând din secolul IX d. Chr.”, au mai menționat aceștia.