Fără urmă de îndoială, departe de dezbateri politice sterile, Cazinoul este un simbol al Constanţei, martor tăcut peste timpuri al creşterilor şi descreşterilor inerente, dictate de vremuri, ale urbei tomitane, aşezare binecuvântată de mare şi scăldată de soare, elemente naturale, cărora, el, „Cazinoul”, le datorează existenţa. Pentru că, de fapt, aceasta este raţiunea de a fi a clădirii, aceea de a fi loc de petrecere agreabilă a timpului liber - loisir -, într-o staţiune balneoclimaterică abia constituită, aşa cum era Constanţa sfârşitului de veac XIX - primul cazinou a fost construit în 1880, al doilea în 1892. În acest spaţiu, boema elită a societăţii îşi dădea întâlnire şi putea evada din cotidian.

Cazinoul actual, fascinant punct de atracţie, atunci şi acum, la 101 de ani de la inaugurare, se cere a fi descoperit, în toată splendoarea sa, în cel mai recent volum care poartă semnătura criticului de artă Doina Păuleanu, director al Muzeului de Artă din Constanţa. Voluminosul... tom „Cazinoul din Constanţa. Boemă, loisir şi patrimoniu european” deapănă, pe parcursul a peste 430 de pagini, cu mijloacele istoricului şi criticului de artă, „sine ira et studio”, povestea acestei clădiri-simbol, de la „naşterea” sa până la începutul perioadei comuniste, când clădirii îi „păleşte” menirea iniţială.

MITURI DESFIINŢATE Răsfăţat al turiştilor şi al constănţenilor, de ieri şi de azi, Cazinoului proiectat de arhitectul Daniel Renard, în stilul Art Nouveau, i s-au dedicat studii şi albume, însă volumul criticului şi istoricului de artă Doina Păuleanu se detaşează evident din rândul acestora, nu doar prin consistenţa informaţiilor, căutate în presa vremii şi documente de arhive, ci şi prin noutăţile pe care le aduce şi miturile pe care le desfiinţează. Printre alte informaţii inedite şi unele dintre ele savuroase, cititorii vor afla clar din paginile acestei cărţi că au existat trei cazinouri, în volum fiind prezentate amplasamentele lor, că faleza este o construcţie artificială şi este făcută de aceiaşi edili care au comandat şi realizarea Cazinoului. Totodată, ei vor şti clar că actualul Cazinou are trei fundaţii realizate de Daniel Renard-Petre Antonescu-Daniel Renard, dar şi faptul că planurile actualului sediu al Acvariului, conceput ca restaurant, au fost realizate tot de Renard, dar şi etapele „modificării” Cazinoului. De asemenea, din acest volum rezultă că Hotelul Palace, atribuit multă vreme lui Daniel Renard, a fost proiectat, de fapt, de arhitectul Goue, o „copie” a sa fiind construită la Sinaia.