Curtea Constituţională (CC) a constatat, ieri, existenţa unui conflict de natură constituţională între Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) şi Legislativ şi Executiv, în cazul sesizării preşedintelui Traian Băsescu referitoare la depăşirea atribuţiilor de către puterea judecătorească în privinţa sporurilor salariale pentru magistraţi şi personalul asimilat. “Cu unanimitate de voturi, Curtea a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, pe de o parte, şi Parlamentul României şi Guvernul României, pe de altă parte”, potrivit deciziei CC. În exercitarea atribuţiilor prevăzute de articolul 126 alineatul 3 din Constituţie, ICCJ are competenţa de a asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către toate instanţele judecătoreşti, cu respectarea principiului fundamental al separaţiei şi echilibrului puterilor, consacrat de articolul 1 alineatul 4 din Constituţia României. “Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu poate să instituie, să modifice sau să abroge norme juridice cu putere de lege ori să efectueze controlul de constituţionalitate al acestora”, se mai arată în decizia CC. Decizia Curţii este definitivă şi general obligatorie şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Şeful statului a cerut CC să constate faptul că instanţele şi-au arogat competenţe ce aparţin autorităţii legislative, prin edictarea de norme juridice, prerogativă ce aparţine Parlamentului şi, în anumite situaţii, strict delimitate de Constituţie, Guvernului. Lidia Bărbulescu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, s-a declarat, ieri, siderată de decizia CCR: “Ceea ce mă miră este că ne mai numim stat de drept”. Preşedintele SoJust, Cristi Danileţ, a găsit “surprinzătoare” decizia CC, deoarece consideră că nu s-a lămurit ce instituţii sînt afectate de decizie, iar efectele acesteia nu se cunosc. Preşedintele Asociaţiei Magistraţilor din România, Monica Pivniceru, a atras atenţia că, în decizia Curţii, în legătură cu sporurile obţinute în instanţă de magistraţi, nu sînt precizate textele declarate neconstituţionale. Pivniceru a mai spus că nu se ştie care sînt efectele acestei decizii, dar a specificat că o hotărîre nu e obligatorie dacă încalcă o altă hotărîre a Curţii Europene, deci judecătorii o pot înlătura din discuţii. Mai mult, ea a declarat că nu înţelege de ce CC face referire doar la ICCJ, avînd în vedere că deciziile privind sporurile magistraţilor au fost luate de tribunale şi de curţile de apel. La rîndul său, vicepreşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, Dragoş Călin, a apreciat că decizia CC va crea discriminare între magistraţii cu decizii definitive şi aplicabile şi cei care au procese pe rol. Călin a spus că CC s-a referit la recursurile în interesul legii soluţionate de instanţa supremă pentru că toate deciziile date de Tribunale şi Curţi de Apel, în privinţa sporurilor magistraţilor, au fost motivate în baza acelor recursuri în interesul legii. Preşedintele ICCJ, Nicolae Popa, a declarat că magistraţii au fost “traduşi” în faţa CC, instituţie care nu face parte din puterea judecătorească. Popa a făcut referire la deciziile instanţei supreme, criticate în sesizarea lui Băsescu la CC, precizînd că “un recurs în interesul legii este doar un recurs în interesul legii”, prin care nu se dă o decizie anume, şi că judecătorii Curţii Constituţionale s-au aflat în eroare. Primul-ministru Emil Boc a declarat că decizia CC are aplicabilitate doar pentru viitor şi a spus că Executivul va plăti sporturile acordate prin sentinţe. Premierul a adăugat că Executivul intenţionează să plătească toate drepturile salariale restante pe care magistraţii le-au obţinut prin decizii judecătoreşti rămase definitive. Boc a promis şi că va rezolva problemele de ordin material care afectează activitatea tribunalelor, dar le-a cerut magistraţilor să nu cheltuiască toţi banii primiţi pentru plata salariilor restante. El a ţinut să precizeze că nu intenţionează să limiteze puterea judecătorească amintind că, în calitate de vicepreşedinte al comisiei de revizuire a Constituţiei, a contribuit, în 2003, la stabilirea atribuţiilor CSM.