Judecătorii constituiționali au luat o decizie finală în privința reglementării abuzului în serviciu în legea penală. Concret, Curtea Constituțională a României (CCR) a decis că prevederea care stabilește această infracține trebuie redefinită. Practic, potrivit hotărârii CCR, funcționarii publici pot fi acuzați de abuz în serviciu dacă se dovedește că au încălcat legea în îndeplinirea atribuțiilor și nu dacă se dovedește că și-au făcut datoria „în mod defectuos”, așa cum era textul vechi. Decizia CCR nu a fost lămuritoare pentru toată lumea, dar, potrivit unor reputați juriști, rezolvă anumite neclarități care au condus ele însele la abuzuri. Singura certitudine în momentul de față este faptul că s-a redus simțitor plaja de subiectivism pe care jonglau procurorii când venea vorba despre abuzul în serviciu.

Situația abuzului în serviciu a fost tranșată de Curtea Constituțională a României (CCR). În urma analizării sesizărilor potrivit cărora definiția din lege a infracțiunii de abuz în serviciu nu respectă Legea Fundamentală, judecătorii CCR au decis ca prevederea ce reglementează acest lucru să fie redefinită. Este vorba despre articolul 297, alineatul 1 din Noul Codul Penal, potrivit căruia: „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”. Judecătorii CCR au decis ca sintagma „nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos”, care a generat o multitudine de interpretări și abordări subiective, să fie înlocuită cu propoziția „nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte cu încălcarea legii”.

CE LĂMUREȘTE DECIZIA CCR

Reputatul avocat Lucian Bolcaș a declarat, pentru „Telegraf”, că această decizie afectează strict dosarele construite în mod superficial, care nu conțin dovezi potrivit cărora funcționarii acuzați au încălcat legea. „Vor scăpa de dosare toate persoanele care nu au fost acuzate cu probe directe. În schimb, cazurile construite solid, cu dovezi clare și fără echivoc, nu vor avea de suferit”, a explicat Bolcaș. El a adăugat că, modificarea stabilită de judecătorii constituționali nu intră în vigoare până când Parlamentul nu va lua o decizie în acest sens. „În maxim 45 de zile de la publicarea deciziei CCR în Monitorul Oficial, Parlamentul trebuie să modifice legea, în acord cu decizia Curții. Până când Legislativul va acționa în acest sens, prevederea care este în vigoare este suspendată, adică nimeni nu poate fi condamnat sau anchetat în baza articolului normativ care trebuie modificat. În cazul în care Parlamentul nu ia o decizie în cele 45 de zile, prevederea legislativă se anulează”, a mai declarat Bolcaș.

„KOVESI A LUAT APĂRAREA UNUI TEXT COMUNIST”

Avocații care au ridicat excepțiile de neconstituționalitate împotriva legii care reglementează abuzul în serviciu și-au motivat acțiunea prin faptul că textul normativ lasă este ambiguu și lasă loc interpretărilor. „Acest text de sorginte comunistă le-a permis până acum procurorilor să creeze dosare artificiale, pe bandă rulantă, care nu sunt susținute de probe directe. S-a făcut abuz de abuzul în serviciu. Acesta este, probabil, motivul pentru care procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, susținea cu ardoare ca acest text să nu fie modificat. Îmi pare rău că unii au luat apărarea unui text comunist”, a concluzionat Bolcaș. Amintim că, în urmă cu mai puțin de o săptămână, procurorul șef DNA spunea că, din cele 7.200 de dosare instrumentate de magistrații instituției, mai mult de 3.100, adică aproximativ 42%, au ca obiect abuzul în serviciu. Aceste cifre ne arată că procurorii s-au axat foarte mult pe anchetarea acestei infracțiuni. De ce unde vine acest interes crescut pentru abuzul în serviciu? Dacă ar fi să ne luăm după spusele lui Bolcaș, probabil că acest tip de dosar penal este mai ușor de întocmit și de raportat tocmai pentru că lasă loc interpretărilor.

Citește și:

Abuzul în serviciu, o noțiune definită prin... hazard?