ÎN AŞTEPTAREA DECIZIEI Biroul Electoral Central (BEC) a trimis, ieri, magistraţilor Curţii Constituţionale a României (CCR) datele oficiale ale rezultatelor referendumului de demitere a preşedintelui, desfăşurat pe 29 iulie. În cele trei zile în care au fost procesate datele de către BEC, românii au asistat la un spectacol politic inedit, în care pedelişii se considerau deja câştigători. Despre Traian Băsescu nu putem spune că a câştigat ceva, pentru că peste 7,4 milioane de români i-au spus că nu mai are ce căuta la Cotroceni. Cu toate acestea, preşedintele susţine în continuare că nu cele peste 7,4 milioane de români contează, ci doar cei care, la solicitarea lui şi a PDL-ului, au refuzat să se prezinte la vot. De cealaltă parte, USL nu a câştigat bătălia cu Băsescu pentru că nu a reuşit să aducă la vot nouă milioane de alegători. Asta doar dacă se iau în considerare listele electorale permanente ale recensământului din anul 2002, liste pe care ne putem regăsi chiar şi rudele decedate de ceva timp. Cu toate acestea, USL a avut totuşi un câştig, pentru a reuşit să mobilizeze populaţia şi să se apropie foarte mult de o prezenţă la vot care în România reală a anului 2012 este puţin posibilă.

SESIZARE Revenind la datele BEC, acestea au ajuns la CCR în acelaşi timp cu o sesizare din partea USL. Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, şi preşedintele interimar al Senatului, Petru Filip, solicită CCR, în sesizare, să ceară informaţii de la BEC, Institutul Naţional de Statistică (INS), Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) şi Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) în vederea stabilirii condiţiilor de validare a referendumului din 29 iulie. În aceeaşi sesizare, preşedinţii celor două Camere susţin că boicotul referendumului din partea PDL este „un abuz de drept” şi afectează „exercitarea suveranităţii naţionale de către popor”. În sesizare se mai arată că legea fundamentală nu impune condiţie de prezenţă pentru referendum, fapt care anihilează problema reprezentativităţii votului pentru exprimarea voinţei suverane a poporului. Mai mult, AEP recunoaşte într-un document oficial, făcut public, că listele electorale permanente nu reflectă structura şi dimensiunea corpului electoral actual. Judecătorii CCR s-au întrunit ieri, începând cu ora 14.00, pentru a lua o decizie. După mai multe ore de discuţii şi analize a documentelor depuse la dosarul referendumului, magistraţii au amânat luarea unei decizii pentru astăzi. „Plenul Curţii Constituţionale, în temeiul art. 77 din legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea CCR, a solicitat informaţii necesare soluţionării contestaţiilor de la MAI şi de INS. Până la momentul închiderii şedinţei, MAI nu a răspuns solicitării Curţii”, se arată în comunicatul CCR.

S-AU SUCIT PORTOCALIII În tot acest timp pedeliştii, cu mic cu mare, de la Boureanu la Blaga, solicitau luarea cât mai rapidă a unei decizii. Aceiaşi pedelişti disperaţi apăreau pe posturile de televiziune şi urlau ca din gură de şarpe că referendumul trebuie invalidat pentru că la vot nu s-au prezentat 50% plus 1 din numărul de alegători. Şi tot aceiaşi pedelişti se raportau la o serie de cifre statistice care nu reflectă realitatea. Interesant este că, în urmă cu două luni, mai exact spre sfârşitul lunii mai, pedeliştii au fost cei care, în sesizerea de neconstituţionalitate referitoare la legea „uninominalului pur”, au ţipat pe micile ecrane sau în adunări publice că listele electorale nu sunt corecte, solicitând CCR să ţină cont de faptul că populaţia României a scăzut considerabil. La vremea respectivă, CCR a ţinut cont de solicitările pedeliştilor, precizând că „elementul „scăderea populaţiei” a contat, printre altele, la adoptarea, în unanimitate, a deciziei de respingere a legii uninominalului pur”.