Excepția de neconstituționalitate prin care un cuplu gay căsătorit în Belgia cere recunoașterea acestei căsătorii și în România este dezbătută joi pentru a doua oară de Curtea Constituțională (CCR), judecătorii simțind nevoia unei ”aprofundări a discutării subiectului”.

Excepţia de neconstituţionalitate a fost dezbătută prima dată pe 20 iulie la Curtea Constituţională, argumentele principale invocate de cei care au ridicat excepţia fiind recunoaşterea dreptului fundamental la viaţa privată. Preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a pledat atunci în favoarea recunoaşterii căsătoriei.

Autorii excepţiei de neconstituţionalitate au contestat articolul 277, alin. (2) şi alin. (4) din Codul Civil, care se referă la interzicerea recunoaşterii pe teritoriul României a căsătoriilor între persoane de acelaşi sex încheiate în afara graniţelor, respectiv la libera circulaţie în cadrul Uniunii Europene.

În pledoaria sa din 20 iulie în faţa judecătorilor, avocata cuplului gay, Iustina Ionescu, a adus o serie de argumente din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care, în opinia sa ”detaliază felul în care dreptul la viaţă privată şi familie şi dreptul de a nu fi discriminat, incluse şi în Constituţia României, ar trebui să fie interpretate şi aplicate de toate statele membre ale Consiliului Europei”. ”Constituţia României este clară: apără şi protejează drepturile la viaţă privată şi de familie în mod egal pentru toţi cetăţenii ţării”, a declarat Ionescu în fața judecătorilor CCR.

Iustina Ionescu a mai spus că faptul că statul român nu recunoaşte căsătoria clienţilor săi, încheiată în 2010 în Belgia, e ca şi cum ”relaţia lor de 14 ani nu există” pentru că cei doi ”nu se pot înregistra pe teritoriul României sub nicio formă juridică”. ”Doar şase state din cele 28 ale Uniunii Europene interzic explicit prin Constituţie căsătoriile homosexuale”, a mai adăugat avocata, precizând că ţara noastră nu se numără printre acestea şi că, prin urmare, ”în contextul românesc se încearcă restrângerea abuzivă a căsătoriei”.

Prezent la ședința de judecată din 20 iulie, preşedintele CNCD, Csaba Asztalos, a pledat și el pentru recunoaşterea căsătoriilor între persoane de acelaşi sex pe teritoriul României. ”Apreciem că actuala legislaţie îngrădeşte dreptul la demnitate umană, viaţă intimă şi de familie a persoanelor din minoritatea sexuală pentru că, interzicând căsătoriile între persoane de acelaşi sex şi nerecunoaşterea acestor căsătorii, respectiv a perteneriatelor civile, îi aşază în afara societăţii”, a spus Csaba.

O poziţie pentru apărarea statu-quo-ului a fost susţinută reprezentantul Ministerului Public, care a spus că dreptul de liberă circulaţie este garantat de Constituţie, iar faptul că un stat nu recunoaşte anumite instituţii (cu referire la căsătoriile homosexuale, n.r.) reprezintă diversitatea sistemelor juridice. De asemenea, reprezentantul Ministerului Public a mai spus că trebuie respectat un echilibru între viaţa privată şi protejarea intereselor celorlalte persoane.

Prudenți și conștienți de impactul uriaș al deciziei lor, judecătorii constituționali au hotărât repunerea pe rol a cauzei, adică reaudierea tuturor părților implicate. ”Am simţit nevoia unei aprofundări a discutării acestui aspect foarte important care poate să se constituie într-un precedent şi trebuie să fim foarte atenţi asupra modului în care vom da soluţia şi asupra motivării", a declarat preşedintele CCR, Valer Dorneanu.

Subiectul cuplurilor homosexuale este unul extrem de sensibil pentru societatea românească, mai ales că în paralel a fost depusă la Parlament o inițiativă populară, semnată de peste trei milioane de persoane, de revizuire a Constituției în sensul redefinirii familiei. Astfel, inițiatorii își doresc să scrie negru pe alb în legea fundamentală că familia este formată dintr-un bărbat și o femeie, eliminând astfel posibilitatea oricărei viitoare legislații care să permită căsătoriile între persoane de același sex. În prezent, Constituția României prevede că ”familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între soți”. Inițiativa de revizuire a fost aprobată formal de Curtea Constituțională, care a constatat că toate procedurile legale ale inițiativei populare au fost respectate, iar acum se află la Senat unde așteaptă să intre în dezbatere.

Despre situația cuplurilor homosexuale și despre căsătoriile dintre persoanele de același sex au vorbit în ultimele zile președintele, premierul și șefii principalelor partide politice.

Președintele Klaus Iohannis a pledat pentru toleranță. ”Cred că trebuie să revenim la ceea ce se numeşte toleranţă şi acceptarea celuilalt, acceptarea celuilalt cu bune şi cu rele. Nu suntem toţi la fel, nu toate gupurile etnice şi toate grupurile religioase sunt la fel. Este greşit să dăm ascultare sau să mergem pe calea fanatismului religios şi a solicitărilor ultimative. Eu nu cred în ele şi nu le sprijin. Sunt adeptul toleranţei, al încrederii şi deschiderii spre celălalt”, a declarat Iohannis, întrebat despre iniţiativa privind Constituţia.

La polul opus s-a situat șeful PSD, Liviu Dragnea, care nici nu vrea să audă de căsătorii între persoane de același sex. ''Sunt un fanatic religios. Eu sunt un om tradiţionalist. Dacă pentru asta pot fi considerat fanatic religios, sunt un fanatic religios. Sunt creştin-ortodox şi eu văd familia formată dintr-un bărbat şi o femeie şi, când vrea Dumnezeu, şi cu copii”, a spus șeful PSD.

Poziții mai moderate au avut prim-ministrul Dacian Cioloș și președinta PNL, Alina Gorghiu, ambii pledând pentru familia tradițională, dar totodată și pentru introducerea unor forme de protecție pentru minoritățile sexuale, precum parteneriatul civil.

”Eu pledez pentru toleranță cu respectarea ideii de familie. Avem o Constituție, cred că familia e un element important, un nucleu al societății din România și nu cred că ideea de familie în România ar trebui sistematic pusă în contradicție cu ideea de toleranță. Toleranța se manifestă respectând alegerile pe care alții le fac”, a fost reacția prim-ministrului Dacian Cioloș.

”PNL a spus de multă vreme că are un angajament ferm pentru familia tradițională, pentru că respectăm Codul Civil, care spune foarte clar că o căsătorie este valabilă între un bărbat și o femeie. Asta nu înseamnă că nu trebuie să existe forme de protecție pentru minorități. Parteneriatul civil este destul de dezbătut în parlament și în toate mediile. Eu sper că toate aceste discuții să le putem purta civilizat, așezat, în afara companiei electorale”, a fost și replica președintei PNL, Alina Gorghiu.