Judecătorii CCR discută în şedinţa de marţi două sesizări formulate de Valeriu Zgonea înainte de revocarea sa prin care acesta cere verificarea constituţionalităţii modificărilor aduse de majoritatea PSD la Regulamentul Camerei Deputaţilor şi a hotărârii de vacantare a funcţiei de preşedinte.

Ordinea de zi oficială cuprinde sesizarea lui Valeriu Zgonea în calitate de şef al Camerei Deputaţilor privind hotărârea de modificare a Regulamentului Camerei Deputaţilor şi cea de vacantare a funcţiei de preşedinte.

''În concordanţă cu prevederile Regulamentului, preşedintele Camerei este singurul abilitat în afară de grupurile parlamentare. Bineînţeles (că am sesizat CCR-n.r.) şi va fi judecată pe 21 iunie. Am depus sesizarea în urmă cu câteva zile, în termenul legal'', declara săptămâna trecută fostul preşedinte al Camerei Deputaţilor Valeriu Zgonea pentru Mediafax.

El a afirmat că a invocat în sesizarea făcută la CCR faptul că prin modificările aduse Regulamentului Camerei Deputaţilor se încalcă ''tot ce este strict legat de atribuţiile constituţionale''.

''Am atras atenţia că modificările la Regulament, în forma în care au fost făcute, încalcă prevederi ale CCR (…) Acolo sunt câteva noţiuni care au fost modificate neregulamentar de Comisia de regulament şi au fost încălcate de la articolul 85 până la articolul 155. Am atras atenţia că sunt câteva expresii care redefinesc dreptul şi CCR este singura care se poate pronunţa asupra constituţionalităţii modificărilor aduse Regulamentului Camerei. Modificările care au fost făcute nu respectă spiritul Constituţiei, din punctul meu de vedere. Ele sunt aplicabile, ieri a fost făcută revocarea preşedintelui, ceea ce înseamnă că din expresia pe care o folosesc constituţionaliştii este un act legal şi regulamentar, dar neconstituţional'', a explicat Valeriu Zgonea.

Revocarea lui Zgonea s-a produs după ce adresa Comisiei de stat privind revocarea preşedintelui Camerei Deputaţilor a fost înaintată Birourilor Permanente reunite, iar acestea au decis să transmită punctul de vedere al Comisiei către Cameră, care a introdus-o apoi pe ordinea de zi a Biroului Permanent şi a plenului de luni. Deputaţii au adoptat proiectul de hotărâre pentru revocarea lui Valeriu Zgonea cu 167 de voturi "pentru", 32 "împotrivă" şi o abţinere.

Deputaţii au adoptat şi o serie de modificări la regulamentul Camerei cu 204 voturi "pentru", un vot "împotrivă" şi 88 de abţineri, introducând două noi modalităţi de revocare a preşedintelui acestui for- prin vot sau prin retragerea sprijinului politic.

Deputaţii au modificat articolul 21, alin. 4 din regulamentul Camerei, după cum urmează: ''Calitatea de Preşedinte al Camerei Deputaţilor (...) încetează înainte de expirarea mandatului ca urmare a revocării în condiţiile prezentului regulament sau, încetează de drept, în următoarele condiţii: lit. d) în caz de pierdere a sprijinului politic, potrivit art. 32, alin. (3) din legea nr. 96 / 2006, republicată, la data informării plenului Camerei Deputaţilor despre încetarea calităţii de membru al Biroului Permanent''. Articolul în vigoare anterior prevedea doar: ''Calitatea de preşedinte al Camerei Deputaţilor sau cea de membru al Biroului permanent încetează în urma demisiei, a revocării sau a pierderii calităţii de deputat''.

O altă modificare a regulamentului Camerei pentru facilitarea demiterii lui Valeriu Zgonea a fost adusă articolului 26 şi prevede cine poate face propunerea de revocare din funcţie. Astfel, potrivit amendamentului depus şi adoptat, noul articol are următoarea formulare: ''Propunerea de revocare (n. r. a preşedintelui Camerei Deputaţilor) se face în scris de către liderul grupului parlamentar respectiv (n.r. care l-a propus). Articolul în vigoare prevede că ”propunerea de revocare se face în scris de către liderul grupului parlamentar căruia îi aparţine membrul biroului a cărui revocare se solicită''.

Fostul preşedinte al Curţii Constituţionale Augustin Zegrean a declarat la începutul lunii mai că o revocare a lui Zgonea ar fi constituţională. Întrebat la Digi 24 despre condiţiile în care Zgonea poate fi revocat, Zegrean a subliniat că acest lucru este posibil pentru că ''regulamentul spune că grupul care l-a propus''.

El a explicat că nu există nicio condiţionare legată de apartenenţa şefului Camerei la partidul care îl susţine pentru funcţie. ''Putea un grup să propună un preşedinte care nu e din grupul lor. Nu e interdicţie'', a arătat Zegrean. ''Or să spună că m-am antepronunţat'', a mai glumit el.