Dosarul controversatei erate a Curții Constituționale a României (CCR) care a pecetluit soarta referendumului din 2012 pentru demiterea președintelui Traian Băsescu va fi redeschis, după ce au trecut trei ani de la eveniment. Este vorba despre o adăugire la o decizie a CCR prin care Guvernul de la acea vreme a fost obligat să introducă în listele electorale permanente și românii plecați în străinătate. Dacă la alegeri nu este important numărul persoanelor de pe listele electorale, pentru că rezultatul votului este valid indiferent de numărul celor care au participat la scrutin, în cazul referendumului, acesta este vital. De ce? Pentru că o consultare publică nu poate fi reținută oficial decât dacă își exprimă prin vot opțiunea cel puțin jumătate plus unu dintre electorii de pe liste. Ei bine, pe fondul unui bazin electoral umflat cu românii plecați în străinătate, Băsescu a rămas președinte încă doi ani, în ciuda curentului public ostil lui, deși 7,4 milioane de români au votat pentru plecarea lui precoce de la Cotroceni. Practic, dintre cei care au participat la vot, 87,52% au fost de acord cu demiterea lui Băsescu, dar opțiunea lor nu fost luată în considerare pentru că... doar 46,24% dintre electorii de pe listele permanente au răspuns "prezent". Revenind la erata care a decis soarta referendumului, ancheta demarată în 2012 s-a înfundat într-o soluție de neîncepere a urmăririi penale. Documentul care a modificat radical regulile de desfășurare a consultării publice nu a fost adoptat conform procedurilor CCR, prin convocarea unei ședințe de plen a instituției, ci a fost întocmit - în timp ce președintele CCR, Augustin Zegrean, era în concediu - de cinci judecători din nouă, conduși de un judecător de serviciu, Mircea Ştefan Minea, cel care a şi semnat adresa către Guvern şi „Monitorul Oficial“. Judecătorii Ion Predescu (PSD), Toader Tudorel (PNL) și Acsinte Gașpar (PSD) au contestat public procedura, la acea vreme, declarând că decizia ar fi trebuit luată în plenul CCR, cu toţi cei nouă judecători de faţă.