După ce a plimbat aproape jumătate din Guvernul Grindeanu prin fața procurorilor, DNA s-a spălat pe mâini în ceea ce privește ancheta legată de modul de elaborare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului (OUG) nr. 13 privind modificarea Codurilor Penale. Procurorii DNA și-au dat seama, subit, că nu sunt în măsură să cerceteze modul cum a fost aprobată OUG 13 și au anunțat că au clasat fapta pentru care a început ancheta privind emiterea Ordonanței 13. Povestea nu se încheie, însă, pentru că DNA a disjuns dosarul și l-a trimis către Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru continuarea cercetărilor cu alte noi acuzații: favorizarea făptuitorului, fals intelectual, prezentarea de date inexacte Parlamentului sau preşedintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, sustragerea sau distrugerea de înscrisuri şi de probe.

CE AU RECLAMAT PROCURORII

În comunicat, DNA susține că pe parcursul urmăririi penale în cazul OUG 13 au rezultat probe şi indicii potrivit cărora unele avize au fost distruse ori sustrase, iar alte documente au fost „plăsmuite“. Există suspiciuni că cei din Executiv au distrus primul aviz trimis prin fax, un aviz negativ față de OUG 13, de la Ministerul pentru Relația cu Parlamentul la Ministerul Justiției. Totodată, potrivit unui comunicat al DNA, Florin Iordache, la vremea respectivă ministru al Justiţiei, le-ar fi prezentat experţilor Ministerului Justiției din subordine un document cuprinzător în care figurau cinci modificări majore ce urmau a fi aduse legislaţiei. Ele vizau abuzul în serviciu, neglijenţa în serviciu, dar şi conflictul de interese, darea şi luarea de mită, respectiv traficul de influenţă, cumpărarea de influenţă, denunţul şi plângerea. Procurorii spun că intenţiile iniţiale ale lui Iordache au fost întâmpinate de la bun început cu rezerve majore de personalul de specialitate de la Ministerul Justiţiei. Acest lucru rezultă din succesiunea de evenimente care apare în comunicatul de presă al DNA. Una dintre rezerve a fost urgenţa, care, în opinia experţilor MJ, nu se justifica. Mai mult, potrivit aceleiaşi surse, iniţial s-ar fi dorit chiar dezincriminarea totală a infracţiunii de abuz în serviciu, dar în cele din urmă s-a mers pe varianta introducerii pragului de 200.000 de lei, ca şi pe reducerea pedepselor. La fel, s-a renunţat şi la modificările dorite la infracţiunile de corupţie clasice, după ce tot experţii MJ au argumentat că s-ar intra în conflict cu prevederi ale Convenţiei de la Merida.

PSD SALUTĂ DECIZIA DE CLASARE A ACUZAȚIEI DE FOLOSIRE A INFLUENŢEI, ÎN DOSARUL OUG 13

Referitor la decizia DNA de a clasa cauza, social democrații spun că este un pas pozitiv şi un gest firesc pentru ca Guvernul să poată funcţiona la capacitate maximă. Pe de altă parte, însă, analiștii politici spun că procurorii și-au dat seama că ancheta lor e una abuzivă. „Nu a existat nicio favorizare a niciunui intractor, pentru că OUG 13 nu și-a produs niciodată efectele. A fost o anchetă abuzivă și o imixtiune crasă în treburile Guvernului“, a spus jurnalistul Răzvan Savaliuc, care a punctat că DNA încearcă să plaseze altcuiva cartoful fierbinte.

CCR MĂTURĂ PE JOS CU DNA

Culmea este că, exact în ziua în care DNA clasa cauza și trimitea dosarul la Parchetul Instanței Supreme, judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) au luat o decizie care lovește în plin activitatea instituției conduse de Laura Codruța Kovesi. Judecătorii CCR au decis, luni, că a existat un conflict juridic de natură instituțională, în momentul în care DNA a început ancheta pentru modul în care Guvernul a emis OUG 13. Președintele Curții, Valer Dorneanu, a explicat că s-a luat această decizie pentru că procurorii DNA nu sunt în măsură să judece oportunitatea emiterii OUG 13 de către Executiv. El a spus că procurorii și-au depășit atribuțiile și tocmai din acest motiv s-a luat decizia de a constata conflictul juridic de natură instituțională. În fața judecătorilor CCR, ministrul Justiției, Tudorel Toader, a spus că un procuror nu poate ancheta oportunitatea, legalitatea sau constituţionalitatea unui act juridic. Decizia CCR vine în urma sesizării preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, trimisă Curţii în 8 februarie.

SE CERE DEMISIA ȘEFEI DNA, DUPĂ VERDICTUL CCR

După verdictul CCR, fostul șef al Poliției Române, generalul Pavel Abraham, cere ca șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, să-și dea demisia, mai ales că unul dintre cei mai importanți procurori ai instituției, Mircea Negulescu, a fost înregistrat în timp ce intervenea în dosare, înainte de a-și da demisia din magistratură. „Ea (Codruța Kovesi, n.r.) nu a spus nimic despre domnul procuror Negulescu, acum e de explicat. Ar trebui să-și dea demisia de onoare, după această decizie a CCR”, a spus Abraham la Antena 3, citat de stiripesurse.ro.