Poate că trăim în democrație, dar instituțiile statului par să îngenuncheze în fața președintelui. Nu de alta, dar, știut fiind faptul că el este cel abilitat să numească oameni în diferite funcții și să aprobe structuri de conducere, e de așteptat ca cele mai multe decizii care îl privesc pe președinte să fie favorabile. De pildă, recent, Curtea Constituțională a României (CCR) a aprobat sesizarea lui Klaus Iohannis privind actul normativ care anulează incompatibilitatea primarilor și a președinților de consilii județene rezultată în urma desemnării lor ca reprezentranți ai Adunărilor Generale ale Asociaților din cadrul societăților de utilități publice. Iohannis a reclamat la CCR faptul că actul în cauză nu rezolvă problema întru totul, pentru că situațiile de incompatibilitate nu sunt definite clar. Reamintim că însuși Iohannis s-a ales cu un raport de incompatibilitate pe numele lui pentru că a ocupat simultan și funcția de primar, și calitatea de reprezentant al municipiului Sibiu în două societăți de interes local. Raportul a fost anulat definitiv, la jumătatea lui ianuarie, de către magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție. În altă ordine de idei, judecătorii Curții de Apel Alba Iulia l-au scăpat pe Iohannis de un alt raport de incompatibilitate, privind semnarea unui contract dintre Primăria Sibiu și Forumul Democrat al Germanilor din România, al cărui președinte era.