Curtea Constituţională Română (CCR) şi-a lărgit competenţa şi se poate pronunţa asupra constituţionalităţii hotărârilor plenului Camerei Deputaţilor, a hotărârilor plenului Senatului şi a hotărârilor plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului. Aceasta a fost replica Ministerului Justiţiei (MJ) cu privire la la afirmaţiile Asociaţiei Magistraţilor din România (AMR) conform cărora CCR nu a examinat constituţionalitatea hotărârilor de validare a membrilor CSM, ci legalitatatea candidaturilor. Reamintim că AMR a susţinut, săptămâna trecută, că, judecând persoane fizice sub aspectul legalităţii candidaturii, deciziile Curţii Constituţionale privind candidaturile pentru CSM sunt în afara competenţelor acesteia şi nu produc efecte juridice obligatorii, având caracterul unor hotărâri civile. Pe de altă parte, susţinerea faptului că deciziile pronunţate de CCR ar obliga Senatul să reia procedurile de validare a membrilor CSM cu încălcarea prevederilor legii, validând individual membrii CSM şi nu lista cuprinzând magistraţii aleşi ca membri, nu este întemeiată. Constituţia, la art. 133 alin. 2) statuează: „Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din care: a) 14 sunt aleşi în adunările generale ale magistraţilor şi validaţi de Senat”. Aşadar, cei care sunt validaţi de Senat, sunt „membrii”, textul constituţional nefăcând referire la vreo „listă”. Sintagma utilizată de art. 18 alin. 4 din Legea nr. 317/2004: „Senatul … validează lista cuprinzând magistraţii aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii” nu poate fi interpretată ca o posibilitate obligatorie şi exclusivă, deoarece lista poate fi „validată”, total sau parţial, dar şi invalidată. În plus, nu există nici o raţiune pentru care Senatul ar trebui să invalideze toţi membrii aleşi în adunările generale, în condiţiile în care numai pentru unii s-ar constata că procedura de desemnare a fost viciată, sancţionându-i astfel pentru o nelegalitate care nu îi priveşte.