CRESC PREŢURILE, SCADE CAS. Scăderea TVA este principalul obiectiv pe termen mediu-lung pentru România, spun reprezentanţii FMI, singurele condiţii fiind respectarea ţintei de deficit bugetar, trecerea economiei pe plus şi îmbunătăţirea colectării impozitelor. Nu este exclusă nici o reducere a CAS, la mijlocul acestui an. „Vom vedea cum evoluează colectarea taxelor. Primele semne arată o evoluţie peste aşteptări. La jumătatea anului, dacă guvernul respectă ţinta de deficit şi are bani suplimentari, s-ar putea reduce contribuţiile sociale. Statul ar putea utiliza banii şi pentru investiţii sau pentru cofinanţarea proiectelor cu fonduri europene. Este decizia guvernului”, a declarat şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks. Revenirea TVA de la 24 la 19% nu a fost însă subiect de discuţii cu guvernul român, a precizat oficialul FMI. El s-a declarat „încrezător” în privinţa revenirii României pe creştere economică, de 1,5% în 2011, în ciuda faptului că preţurile ar putea continua să crească, din cauza presiunilor internaţionale.

LIBERALIZARE A PREŢULUI GAZELOR. Potrivit FMI, populaţia nu trebuie să se aştepte la creşterea preţurilor la electricitate şi gaze, în „viitorul apropiat”, întrucât procesul de liberalizare a costurilor se va realiza gradual, până în 2015, şi va fi diferenţiat pentru persoanele bogate şi cele vulnerabile. „Mai întâi lucrăm la definirea persoanelor vulnerabile, pentru că vrem să le asigurăm protecţia. Prima fază a liberalizării preţurilor, care va începe în lunile viitoare şi se va încheia în 2013, va viza alţi consumatori decât populaţia. În orice caz, după liberalizare, gospodăriile bogate vor plăti preţul real, restul urmând să achite mai puţin”, a declarat Jeffrey Franks.

PACIENTUL ROMÂNIA A FOST STABILIZAT. Şeful misiunii FMI în România a mai anunţat că termenii viitorului acord vor fi discutaţi la finele lunii martie şi că este mulţumit de faptul că autorităţile române au reuşit să îndeplinească ţintele impuse în actualul acord, respectiv menţinerea deficitului sub pragul convenit cu FMI şi controlarea inflaţiei. Viitorul acord, de tip preventiv, presupune constituirea unui fond de urgenţă, de 5 miliarde euro, pe care România să-l poată accesa în caz de criză, cum ar fi un atac speculativ la leu sau o degenerare bruscă a situaţiei economice din regiune. Pe moment, toată lumea este optimistă, aşa că guvernul a decis să nu mai ia ultima tranşă, de un miliard euro, din împrumutul curent. „Decizia de a nu accesa ultima tranşă a aparţinut României. Este un semnal pozitiv pentru pieţele internaţionale şi arată că banca centrală are rezerve suficiente”, a declarat Franks, precizând că „pacientul România a fost stabilizat în camera de urgenţă” şi că scopul FMI este să-l lase să plece acasă „sănătos”, ceea ce presupune transformarea stabilităţii în creştere economică.

ROMÂNII PLĂTESC PENTRU PIERDERILE COMPANIILOR DE STAT. Cum vom ajunge la creştere? În primul rând printr-o mai bună absorbţie a fondurilor europene şi prin creşterea valorii taxelor colectate la bugetul de stat, spune Jeffrey Franks. „Mai sunt necesari încă 2 - 3 ani de muncă pentru a îmbunătăţi sistemul de colectare a taxelor, pentru a putea combate economia subterană”, explică oficialul FMI. Marea problemă rămâne însă datoria mamut a companiilor de stat, care se ridică la 5% din PIB şi pe care suntem nevoiţi să o plătim noi, contribuabilii. O mulţime de companii de stat, ai căror directori încasează salarii de neam prost, susţin în continuare că se autofinanţează şi că au profit, aşa că nu încurcă pe nimeni dacă îşi „bonifică” propriile portofele. Nu de aceeaşi părere este însă FMI. „Există probleme în arieratele locale, arieratele instituţiilor autofinanţate şi cele ale companiilor de stat. Aceste facturi neplătite reprezintă o frână majoră în calea creşterii economice. Viitorul acord va cuprinde ţinte clar în acest segment. De asemenea, guvernul va decide, pentru fiecare dintre cele 150 de companii de stat, dacă le închide, le privatizează sau le ia în portofoliul propriu”, a declarat Franks. El le-a spus reprezentanţilor guvernului că „iau bani din buzunarele românilor când companiile de stat produc pierderi”.