Păstrarea echilibrului alimentar şi grija pentru ceea ce mâncăm sunt cele două coordonate importante ale unei vieţi sănătoase. Înfometarea, eliminarea anumitor substanţe din alimentaţie, în general excesele de orice fel sunt la fel de nocive ca fast-food-ul ingerat zilnic, susţine profesorul Nicolae Hâncu, specialist în diabet şi boli de nutriţie. „Când vine vorba de grăsimi, trebuie să ştim că atât excesul, cât şi lipsa grăsimilor din alimentaţie sunt total contraindicate. Consumul în exces are ca urmare, în primul rând, creşterea nedorită în greutate, grăsimile având cel mai mare conţinut caloric dintre toţi nutrienţii. Iar dacă excesul se face pe baza grăsimilor saturate, urmarea va fi creşterea lipidelor din sânge, în special a colesterolului LDL, aşa-numit „rău”“, spune prof. Hâncu. Pe de altă parte, explică medicul, eliminarea totală a grăsimilor din alimentaţie nu este deloc o opţiune bună, în condiţiile în care, în locul lor, se vor consuma mai mulţi carbohidraţi, care se transformă în organism tot în grăsimi de depozit. În plus, lipsa grăsimilor din dietă are ca efect privarea organismului de grăsimile esenţiale Omega 3 şi 6 şi de vitaminele liposolubile A, D şi E. Prin urmare, prof. Nicolae Hâncu recomandă să avem grijă atât la cantitatea de grăsimi consumată, cât şi la calitatea acestora în alimentaţie. „Se ştie astăzi, fără dubiu, că înlocuirea grăsimilor saturate din alimentaţie cu grăsimi polinesaturate, de exemplu Omega 3 şi 6, are ca efect o scădere semnificativă a riscului cardio-vascular. De aceea, atunci când alegem un produs, trebuie să ne uităm nu numai la procentul de grăsime conţinut, dar şi la tipul de grăsimi pe care îl conţine. Ideal este să alegem produsele cu un conţinut mediu de grăsime - nici varianta cu 100% grăsime, dar nici varianta total degresată -, cu o proporţie mare de grăsimi polinesaturate şi o cantitate redusă de grăsimi saturate“, a mai spus prof. Hâncu.

RECOMANDĂRI Medicul recomandă, astfel, consumul cumpătat de alimente bogate în grăsimi saturate şi trans, aşa cum sunt brânzeturile grase, untul, smântâna, carnea grasă, produsele de patiserie sau produsele prăjite în grăsimi animale. „De asemenea, să ne îndreptăm atenţia către alimentele bogate în grăsimi polinesaturate esenţiale, cum sunt peştele, uleiurile vegetale de diferite tipuri, margarinele tartinabile de calitate - fără grăsimi hidrogenate -, fructelele oleaginoase“, a mai precizat el.

NU RESPECTĂM ORARUL MESELOR Pe de altă parte, potrivit medicului, unul dintre cele mai păguboase obiceiuri alimentare ale românilor este nerespectarea orarului meselor. „Frecvent se sare peste micul dejun, iar cina se serveşte noaptea târziu. În plus, se consumă mese bogate în grăsimi, în special saturate, alimente de tip fast-food, dulciuri, băuturi îndulcite şi băuturi alcoolice în exces, iar aici aş face o menţiune specială pentru băuturile spirtoase consumate înainte de masă. Prânzul servit în grabă, sub formă de sandvişuri consistente, hipercalorice, gătitul prin metode nesănătoase - prăjeli, rântaş, adaos de smântână în mâncare - şi consumul redus de alimente sănătoase - legume, fructe, produse cerealiere integrale sau peşte sănătos preparat - sunt alte obiceiuri alimentare păguboase ce caracterizează, din păcate, alimentaţia românilor“, mai spune prof. Hâncu.

CUM TREBUIE SĂ MÂNCĂM? Potrivit medicului, o alimentaţie sănătoasă este împărţită în trei mese principale şi două-trei gustări, la ore adecvate. „Contează foarte mult ce alimente consumăm, dar în egală măsură este important cum le preparăm - folosind tehnologii moderne, acestea devin gustoase şi variate - şi ce stare de spirit avem când mâncăm - este recomandat să le savurăm cu calm, într-un ambient corespunzător. Asociem alimentaţia sănătoasă unui stil de viaţă sănătos, motiv pentru care ar trebui să devină parte integrantă din viaţa noastră, oriunde ne aflăm, pe termen lung. Grija pentru siguranţa alimentară ar trebui să ne însoţească permanent“, conchide prof. Hâncu. Medicul a făcut referire şi la alimentaţia exclusiv vegetariană. „Putem deveni brusc vegetarieni doar dacă există o motivaţie. Dar această motivaţie, pentru majoritatea persoanelor, nu există. În plus, echilibrul este mult mai bun decât orice restricţie alimentară“, a explicat el.